The Crypto Insider PRO #21: Daca ne organizam, castigam cu totii

Disclaimer: Tot ceea ce scriem in newsletterul “The Crypto Insider PRO” e o radiografie a industriei asa cum o vedem noi, prin prisma informatiilor care sunt publice pentru toata lumea. Nu suntem in masura sa dam sfaturi investitionale nimanui, prin urmare ceea ce faceti cu propriul capital este o decizie personala.

Inainte de toate, un aspect tehnic: pentru ca e-mailul e destul de lung, Google il va taia si va afisa un mesaj pe care trebuie sa dati click pentru a vedea tot e-mailul intr-o noua fereastra.

Am auzit cu totii pana la refuz comparatia dintre mentalitatea VC-urilor din tech si modul de abordare a investitiilor din crypto. Stim deja ca un asset din zece, hodl-uit indeajuns de mult timp, va fi cel care va dicta profitabilitatea intregului portofoliu. In bull runs, fiind piata tanara si mai lichida inca din fazele early a unui proiect, e posibil ca 2 sau chiar 3 sa fie big time winners.

Prima problema e diferenta de mentalitate dintre retailul emotional din crypto si fondurile perfect detasate din tech. Poate parea o chestiune mai putin importanta decat cum iti alegi caii, dar in realitate diferenta cam la nivelul asta se face. De ce? In primul rand pentru ca fondurile au rabdarea ,data de experienta, sa astepte 100x-ul daca observa ca echipa in care au investit isi face treaba foarte bine. Apoi, disciplina de a ramane in joc chiar si atunci cand conditiile sunt vitrege ( vezi bear markets) dicteaza cine ajunge sa treaca linia de sosire.

Crypto a venit cu enorm de multe beneficii la pachet, dar asemenea tuturor lucrurilor din viata, are o serie de caracteristici mai putin pozitive ce sculpteaza adanc in cei care participa la aceste faze early. Dorinta de imbogatire rapida e cea mai pacatoasa dintre toate pentru ca e perceputa ca fiind o chestiune omniprezenta si inerenta, in timp ce lucrurile nu stau chiar asa.

Cand am vorbit cu Vlad despre exportul de crypto, ne-am dat seama ca primul pas este sa cream noi contextul intern ( vezi Stakeborg DAO) pentru ca mai apoi sa putem construi platforma in care proiectele cu sanse reale de succes sa intre si sa se incubeze sub ochii comunitatii Stakeborg. Povestea a fost gandita pentru toti romanii care vor sa investeasca in crypto, nu doar pentru detinatorii si stakerii de $STANDARD. Voi sunteti cei care stati in primele randuri si cei care intra in diferite forme, in spatele scenei.

Cu cat plaja de posibile investitii va fi redusa prin filtre obiective cumulate cu un feedback loop al comunitatii, cu atat hit rate-ul nostru va fi mai mare iar eventualele blind spots individuale se vor reduce ca impact.

Vedeti din calitatea invitatilor de la Stakeborg DAO Talks ca ne luam foarte in serios misiunea. Si nu a trecut decat o luna :)

R

=================================

The Boring $tuff

Initial as fi vrut sa scriu despre altceva, dar un comentariu la video update-ul de ieri mi-a schimbat macazul. Spuneam in clip ca suntem cel mai probabil pe fundul acestei corectii si o persoana mi-a scris pe FB "eu cred ca mergem mai jos si ai riscat iesind public cu astfel de afirmatii". Am inteles perfect de ce crede ce-mi trimisese, dar unde nu se intersectau drumurile noastre era gradul de acceptare a posibilitatii de a gresi. Nu am nicio problema sa spun lucruri care sunt ulterior contrazise de trecerea timpului. Ce incerc sa evit pe cat posibil e sa vehiculez argumente gresite pentru concluziile mele.

Coming back...

Exista vorba ca evolutia pretului e consecinta emotiilor din piata si fraza vine tocmai din incapacitatea majoritatii oamenilor de a se detasa de propria investitie. De aici si una dintre cele mai periculoase gandiri: daca ai facut bani inseamna ca decizia a fost corecta.

Atunci cand ai cumparat o moneda e musai sa ai capacitatea de a pastra constant in minte doua identitati: tu ca investitor si tu ca observator obiectiv. Ca investitor te poti bucura ca ai facut un gamble cu shiba inu care ulterior a facut 10x, dar ca observator e obligatoriu sa intelegi ca acea crestere nu a avut probabil niciun fundament solid care pe viitor, prin reiterare, sa conduca la un decision making mai bun.

Sa faci farming pe Pancake poate fi extrem de profitabil si sunt convins ca exista zeci de mii de oameni care si-au schimbat viata facand asta. Atunci cand ar incerca sa te convinga minimalizand riscurile si accentuand outcome-ul post-factum, devine de multe ori prea atractiv fiind vorba de banii ce ne gadila mereu glanda emotionala. Acolo incepe sa se imputa treaba.

Un blindspot devine cu atat mai mare atunci cand simti ca nu poti vinde un asset gandindu-te ce crestere ai putea rata iar sentimentul asta te incearca fix dupa ce a crescut intr-atat de mult incat cel mai probabil pretul intra intr-o perioada de corectie. E greu de identificat momentul in care esti prea investit emotional pentru ca tot atunci incepi sa gasesti argumente pentru a ramane in joc iar tu esti cel mai usor om de pacalit de catre tine insuti. Cand nu poti face DCA-out desi ai facut 3-4-5x+ something is fishy.

Deciziile bune sunt la intersectia dintre "sigur ca vreau assetul X sa mearga in sus ca doar am bani bagati in el" si "indiferent ca am investitia e necesar sa ma detasez tocmai pentru ca scenariul 1 sa se intample". La modul ideal ar trebui sa fim perfect obiectivi, dar asta stim deja ca nu se intampla. Second best e sa fim in stare sa construim un pod cat mai solid care sa lege cele 2 setup-uri descrise mai sus. Podul isi va modifica structura in timp dar ce e chintesential e sa ramana cat mai aproape de mijlocul distantei dintre cele doua insule.

Stay safe,

V

==========

Stay Curious

Ce inseamna efectul ConstitutionDAO?

Uneori lucrurile se intampla atat de repede incat cuvinte, expresii sau miscari noi, le percepem ca si cum ar fi dintotdeauna printre noi. In special in crypto. Chiar daca, la propriu, au doar 2 saptamani. Asta se intampla si cu ConstitutionDAO. Care a luat viata timid, pe 12 noiembrie:

Acesta a fost primul tweet care a pornit o miscare. Un anunt despre licitatia pe care Sotheby’s urma sa o organizeze pentru a vinde una dintre cele 13 copii existente ale Constitutiei SUA - desi initial au fost tiparite 500. De altfel singura care este detinuta privat, pe langa celelalte detinute de statul american. Daca nu cel mai, atunci probabil unul dintre cele mai cunoscute documente din istorie. Doar ganditi-va la cate filme ati vazut in care s-a vorbit despre aceasta Constitutie, intr-un fel sau altul. Parca stim toti inceputul: “We, the People of the United States…”. Din vara anului 1787 si pana astazi sunt 234 ani in care documentul a fost folosit ca exemplu si respectat de zeci de alte tari. Motiv pentru care, inainte de licitatie, Constitutia era estimata la 15-20 milioane $. Desi ultima oara, in 1988, fusese vanduta pentru 165.000$.

Evident ca atunci cand incepi ceva de genul asta, probabil crezi ca e o nebunie. Dar e nevoie sa fi suficient de nebun incat sa crezi ca exista (macar) o sansa. Chiar daca primul tweet are sub 50 like-uri, a inceput ulterior sa prinda tractiune, iar descrierea pe scurt, ar putea fi in 5 pasi:

• Step 1: “There’s something happening on the internet”

• Step 2: “This is hilarious”

• Step 3: “Oh, it’s an internet-native group of folk taking on establishment symbols”

• Step 4: “Wow, there’s a lot of money involved”

• Step 5: “Holy crap, they might pull it off”

Si, cam asa s-a intamplat: desi initial si-au propus sa stranga 20 milioane $, in mai putin de o saptamana, au reusit sa ajunga la 47 milioane $, de la 17.437 oameni, care au donat, in medie, 206$ fiecare. Totul in ETH, adica se adauga si fees.

Dincolo de suma finala, faptul ca mai mult de 20% din cei care au donat au fost la prima interactiune cu un wallet de ETH si cu Web3 in acelasi timp spune multe despre ce urmeaza in industrie:

Cum ii sta cel mai bine unei miscari de genul asta, care are oamenii in mijloc? Prin efectul de cool kid, iar dupa cum stim, asta se obtine prin meme’s. Iar concluzia rapida a fost ca nu se putea gasi cineva mai potrivit decat Nicolas Cage. Care oricum e un meme personaj autentic. Unde mai pui si rolul lui din National Treasure cand voia sa fure Declaratia de Independenta, iese ce trebuie.

Apoi, cei de la ConstitutionDAO au aparut in foarte multe publicatii crypto native dar si in multe clasice, de la Bloomberg, la NYTimes, Yahoo Finance, sau Wall Street Journal:

Au primit sustinere de la foarte multi oameni pe Twitter, de la useri normali pana la foarte multe persoane publice. Si, pe langa numele ConstitutionDAO, care e destul de self explanatory, deja miscarea a primit si un indemn: wagbtc - we are gonna buy the Constitution:

Iar deja miscarea asta se duce de la wagbtc la wagbi - we are gonna buy it. Practic daca pui alaturi de DAO si ideea de wagbi, s-ar putea sa ne vina in cap reclama aia cu creditul pentru orice. Orice? Chiar si pentru pitici de gradina?

Pentru ca e cool sa fi alaturi de astfel de miscari, sustinerea a venit si de la entitati precum Gemini. Ori Coinbase:

Pe langa zecile de mii de oameni care efectiv au donat si s-au alaturat ConstitutionDAO, au fost alte zeci de mii care s-au uitat live la licitatie. Au fost 2 persoane care au reprezentat participantii la licitatie - Brooke Lampley si David Schrader.

Cineva era clar din partea ConstitutionDAO. Doar ca, nimeni nu a stiut, pana dupa licitatie, cine liciteaza pentru DAO si cine pentru altcineva. Si in momentul in care s-a anuntat ca Brooke a avut oferta castigatoare, majoritatea au presupus ca licitatia a fost castigata de ConstitutionDAO. Doar ca, 10 minute mai tarziu, a venit anuntul:

Licitatia a fost pierduta. Insa multe lucruri au fost castigate. Faptul ca intr-o perioada atat de scurta atatia bani au fost stransi(record pentru un fundraising care vizeaza cumpararea unui obiect fizic), atatia oameni au fost implicati si inca un picior a fost pus intr-o usa, inseamna mult.

Mai ales dupa ce s-a aflat ca cel care a castigat licitatia era deja perceput ca un villain - miliardarul Keith Griffin, CEO al hedge fund-ului Citadel, cel care oricum se afla in lumina nasoala a reflectoarelor, dupa episodul GameStop - Robinhood, din primavara.

Dupa toate intamplarile intr-o perioada atat de scurta, celor implicati in Web3, li s-a mai intarit ideea de ce pot face in viitor. Si anume, ne putem mobiliza, fara sa cerem acordul nimanui, pentru [aproape] orice.

Chiar daca cei de la ConstitutionDAO au anuntat incheierea calatoriei dupa ce nu au reusit sa castige licitatia si au decis restituirea banilor tuturor celor care au donat intial, doar 54% dintre oameni au dat claim ETH-ului in schimbul tokenilor $PEOPLE primiti. Mai mult, desi s-au strans initial 47 milioane $, si mai mult de jumatate au fost returnati, market cap-ul $PEOPLE continua sa creasca, desi fondatorii au anuntat ca renunta la poveste.

Iar daca luam in calcul faptul ca (si) aceasta miscare s-a propagat prin meme-uri, despre care stim care generatie le foloseste cel mai mult, viziunea aspura viitorului devine si mai clara:

Si, asa cum spune SnoopDog, poate ca cei care se nasc acum nu vor conduce o masina sau cei care se vor naste in 2030 nu vor apuca sa cheltuiasca un dolar:

Dar, e foarte probabil sa faca parte dintr-un DAO. Si, poate data viitoare cand se vor strange bani pentru Cumintenia Pamantului a lui Brancusi, se vor strange printr-un DAO. Mai ales, ca la un moment dat, in 2016, 8.000 din cele 17.000 persoane care donasera pentru sculptura lui Brancusi, o facusera in Cluj, la Electric Castle. E destul de clar cine merge la Electric Castle, si e si mai clar ca principiile vor uni generatiile noi mai mult decat orice altceva.

Cum se va mari numarul celor care se implica in DAOs? In primul rand invatand mai multe despre ele, de la sursa. De exemplu, efectiv participand activ la discutiile de pe Discord-ul Stakeborg DAO(si nu numai). Desi am stiut de la inceput ce comunitate smart avem, inca sunt uimit de calitatea dezbaterilor, desi avem doar o luna de cand e live canalul. Si nu e vorba doar de dezbateri, ci si de skin in the game, propuneri si deja MVP-uri. Unde vom ajunge dupa un an? Dar dupa 5? Intuiesc ca departe. Tare departe. Pana atunci, implicati-va si,

Ramaneti curiosi,

Endi

=================

Prin ochi institutionali

Generatia baby boomers: drumul de la boomul demografic de dupa WW2 pana la o noua infrastructura globala bazata pe blockchain si descentralizare

Raoul Pal este una dintre cele mai proeminente voci din spatiul crypto si cu o vizibilitate semnificativa atat in mediul online, cat si in mediul institutional, avand in vedere trecutul sau in spatiul financiar traditional. El este un fost hedge fund manager, economist si investment strategist. Intr-un material cu Robert Breedlove, de asemenea un fost hedge fund manager si un ganditor in spatiul crypto, Raoul si-a expus teoria lui macro despre inlantuirea evenimentelor din trecut ce au condus la situatia actuala a lumii. Insiruirea lui scoate la suprafata cateva “unintended consequences” (consecinte nedorite / neintentionate) pe care anumite decizii economice sau politice le-au avut dupa ce acestea au fost luate - este destul de greu sa prevezi toate outcome-urile oricarei decizii oricat de multe elemente de hedge ti-ai lua.

Un element central in teoria sa este constituit de structura demografica a populatiei si influenta pe care a avut-o generatia baby boomers de-a lungul istoriei. Doua efecte pe care el le-a observat: (1) inflatia, viteza de rotiatie a banilor si cresterea PIB sunt o functie a acestei structuri, si (2) pretul activelor trebuie gandit in raport cu balanta de active a bancii centrale (sau marimea masei monetare din economie).

Cele doua Razboaie Mondiale si generatia baby boomers

Observatiile lui Raoul Pal incep cu declinul Imperiului Britanic, ascensiunea Germaniei ca o putere industriala si perioadele celor doua Razboaie Mondiale, trecand prin hiperinflatia Republicii de la Weimar si renuntarea la standardul aur de catre marile puteri pentru a putea finanta razboaiele - cateva dintre datoriile de razboi rostogolindu-se pana in ziua de azi in balantele guvernelor. Evenimentul marcant s-a intamplat dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial: populatia lumii a fost cuprinsa de o euforie debordanta, ce a condus la o crestere nemaintalnita a numarului de nou-nascuti - astfel a aparut generatia baby boomers (nascuti intre 1946-1964), istoric, cea mai mare generatie ca si numar, avand in componenta 78 de milioane de oameni doar in SUA. Populatia SUA a crescut in aceea perioada cu 40%, iar la nivel global baby boomers au condus la o crestere a populatiei cu 30%.

Pe de alta parte, anii 1950 si 1960 au fost marcati de o crestere economica semnificativa datorata politicilor de control asupra pietei de obligatiuni exercitate de FED, stimulentelor fiscale introduse de guvern si de introducerea programului de reconstructie a Europei (Marshall Plan). Aceasta crestere economica a condus la o crestere sustinuta a salariilor reale, net de inflatie (real wages) - un fenomen ce s-a mai intamplat de prea putine ori de atunci.

Maturizarea baby boomers

Dupa WW2, lumea a tranzitat de la un sistem international bazat pe imperii la unul bazat pe un set de reguli guvernat de institutii internationale avand scopul, printre altele, sa se asigure ca nu vom mai ajunge la evenimente asemantoare cu cele doua Razboaie Mondiale. Acestea au fost Bretton Woods (gold standard), Natiunile Unite, NATO, EU si GATT (acordul ce guverna schimburile comerciale internationale).

In 1975 un average baby boomer era angajat, iar economia se confrunta cu cel mai mare numar de noi participanti in piata muncii. Acest lucru a avut doua efecte in viziunea lui Raoul Pal: (a) a condus la o explozie in preturi (inflatie) - sentimentul de prosperitate dat de primele salarii a determinat invariabil o serie de achizitii de bunuri. A fost realmente un demand shock ce a condus la o insuficienta de bunuri pe partea de supply si a contribuit la iesirea SUA din acordul de la Bretton Woods; (b) salariile reale (real wages) nu au mai crescut datorita competitivitatii de pe piata muncii. Altfel spus, salariile (in termeni reali) s-au decuplat de la cresterea PIB-ului (influentata dupa cum vom vedea de financializarea lumii) si de la cresterea productivitatii. Insa, anumite categorii sociale au fost disproportionat afectate. Raoul Pal precizeaza ca salariul real al unui membru din populatia cu venituri joase a ramas cam la fel cu cat era acum c.50 de ani. Daca ne uitam la salariul real al unei persoane din segmentul median acesta a crescut cu 33% in ultimii 50 de ani, iar daca luam in considerare o medie (media fata de mediana include proportionat mai mult efectul celor cu venituri mari, the 1%) atunci un average Joe a experimentat o crestere salariala de 50% in decursul a 50 de ani (cam 1% pe an).

Financializarea lumii

Ronald Reagan (si politicile sale Reaganomics) sunt creditate cu ascensiunea Wall Street. Raoul Pal sustine ca actiunile lui Reagan de reducere a piedicilor legislative (in special in domeniul creditelor) vine de la faptul ca incerca sa ii urmeze modelul lui Margaret Thatcher prin care a aceasta a facilitat creditarea populatiei. Din considerente politice, Thatcher a introdus schema Right to Buy si mai apoi Housing Act in 1980, prin care oferea facilitati semnificative persoanelor din categoria working class care doreau sa achizitioneze o proprietate. Rationamentul a fost sa ii apropie pe acestia de “spiritul” partidului Conservator deoarece modelul unui votant tipic includea si detinerea unei proprietati. Acest fapt a avut consecinte neintentionante. O anumita proportie dintre acei oameni au fost sprijiniti sa devina datornici.

Reagan a optat si pentru liberalizarea sistemelor de pensii si introducerea schemelor de retirement de tip 401(k) prin care o parte din veniturile unui angajat sunt directionate intr-un vehicul investitional. Aceasta perioada de crestere a bursei (cumulata cu stagnarea salariilor reale data de numarul prea mare de baby boomers in campul muncii) a condus la o depreciere a valorii reale a ce oamenii isi puteau permite cu salariul lor (raportat la pretul activelor - actiuni, proprietati). Raoul Pal observa ca, daca la nivelul finantelor unei gospodarii, adaugam pe langa venituri si datoriile comulate de gospodarie atunci graficul rezultat (evolutia sumei celor doua componente) este similar cu evolutia preturilor activelor. Astfel, o gospodarie a fost nevoita sa isi suplimenteze cerintele de achizitii sau de store of value prin imprumuturi. Aceasta nevoie constanta de credite a condus la market crashul din 1987.

Perioada post-1987

In anii ‘80-90, generatia baby boomers era supusa presiunilor venite din trei factori: (1) povara creditelor; (2) avansul tehnologic ce incepuse sa ameninte anumite joburi - fenomenul isi avea originile in cresterea din pietele calculatoarelor si chipurilor din anii ‘80; si (3) competitivitatea acuta de pe o piata muncii ce devenise globala - Reagan si Thatcher deschisesera portile catre o globalizare a pietelor, instituirea acordurilor WTO in 1995, dezmembrarea URSS, etc. Aceste conditii au condus la o degradare a clasei de mijloc in tarile dezvoltate si au reprezentat factori de presiune asupra monedelor de rezerva la nivel global.

Pentru a stabiliza pietele dupa market crashul din 1987, Alan Greenspan a apelat pentru prima data la scaderea ratelor dobanzilor de referinta, iar rezultatul a fost surprinzator la acel moment prin faptul ca economia nu a intrat in recesiune. Pe fondul crizei Asiatice de la sfarsitul anilor ‘90 (cand Greenspan a redus din nou ratele) - investitorii preferand o expunere mai mare pe pietele dezvoltate vs. cele emerging, dar si atractivitatea sectorului tech, s-a intamplat dot-com bubble-ul din 2001.

Perioada post-2001

Raoul Pal observa ca rata de participare la forta de munca cunoaste o decadere incepand cu anii 2000 datorita impactului tehnologiei si a globalizarii, dar si a faptului ca baby boomers incep sa aiba 50+ ani. El observa de asemenea ca aceasta rata de participare la forta de munca a fost in punctul maxim dupa cativa ani de la intrarea baby boomers in campul muncii si ca aceasta rata de participare este strans legata de viteza de rotatie a banilor. Astfel, viteza de rotatie a banilor se diminueaza semnificativ pentru un segment al populatiei cand acesta imbatraneste si isi reduce cheltuielile active. Din teoria cantitativa a banilor (MV=PY), o viteza de rotatie a banilor redusa poate influenta deciziile privind cresterea masei monetare.

Afectati de pierderile de pe bursa, baby boomers au cautat refugiu in alt tip de active (proprietatile / imobiliarele) si au avut expunere deplina in momentul crizei financiare din 2007-08. Neavand flexibilitate prea mare in zona reducerii ratelor dobanzilor si aflat sub presiunea acordarii de sprijin catre activele ce constituiau gaj in acel moment (mortgages), FED a introdus o politica monetara neconventionala si anume quantitative easing (introducerea banilor in circuitul financiar prin cumpararea unor active de pe piete sau printarea banilor, cum mai este cunoscuta). Un efect ascuns al acestei politici este reprezentat de faptul ca modul de calculare al inflatiei nu include (cu exceptii) efectele acestei masuri; efectele regasindu-se in preturile instrumentelor financiare - asemanator cu ce se intampla si in anul 2020 / inceput de 2021. Raoul Pal observa ca in cazul in care am denomina cresterea preturilor activelor (imobiliare, actiuni) in functie de cresterea balantei de active a FED-ului atunci ajugem la concluzia ca multe dintre preturile activelor ce au fost afectate in 2008 nu si-au mai revenit. Doar doua active au reusit sa intreaca cresterea balantei FED din 2008 pana acum: Bitcoin si Nasdaq.

Perioada recenta a fost marcata de un clash generational pe piata muncii intre baby boomers si millennials (aparut prin 2010), generatiile cele mai numeroase din istorie. Acest clash este prevazut de Raoul Pal ca se va incheia cu un schimb de putere si influenta in care se vor “distruge” vechile institutii de pe vremea baby boomers si vor fi inlocuite de o gama noua de entitati si raporturi interumane bazate pe crypto si blockchain.

Materialul complet poate fi urmarit aici, textul de mai sus sintetizand doar o parte importanta din viziunea macro a lui Raoul Pal.

Razvan

===================

Altcoin Pulse PRO:

Yearn.Finance

Yiern Finance este o platforma de yield aggregation construita pe Ethereum, care permite userilor sa-si maximizeze yield-ul, printr-un proces prin care acestia isi depoziteaza asseturile, iar protocolul Yearn executa strategii de investitii pe diferite platforme din DeFi.

Totul a inceput cu Andre Cronje, un developer, care a vrut sa-si automatizeze si sa-si maximizeze APR-ul din cadrul DeFi. Pornind de la aceasta idee, s-a nascut Yearn Finance, cu scopul de a simplifica si a centraliza procesul complex de a naviga prin universul DeFi de pe Ethereum, in cautarea de yield mai mare.

Oricine poate interactiona cu platforma pentru a avea acces la strategii complexe care implica protocoale ca Aave, Compound, Curve, Convex Finance si altele, printr-un model de functionare simplu la suprafata (depozitezi asseturi intr-un pool de pe Yearn > algoritmul executa strategia pool-ului respectiv > primesti APR) dar complex in profunzime.

Cele doua puncte principale prin care platforma atrage useri sunt:

• Un proces automatizat de maximizare a yield-ului, combinat cu reducerea taxelor.

• Simplificarea interactiunii unui user cu DeFi.

Yearn face pasi, cum e si normal pentru proiectele de succes din DeFi, spre tranzitia catre o platforma cross chain. Momentan au extins ecosistemul si pe Fantom, dar urmeaza integrari si cu alte infrastructuri layer 1 pe viitor.

Cum functioneaza Yearn.Finance?

Daca e sa facem o radiografie a arhitecturii platformei, Yearn are ca fundatie o multitudine de protocoale. yVault este cel mai cunoscut si folosit produs, pe care o sa ne si concentram analiza, dar ecosistemul e completat de yEarn (permite folosirea unor stablecoins, pentru a castiga yield pe Aave sau Compound), Zap (reduce costurile tranzactiilor, prin combinarea mai multor tranzactii in una singura), sau yInsure (asigurare pentru potentiale vulnerabilitati in smart contracts).

Produsul yVaults este compus dintr-o multitudine de pool-uri, unde fiecare dintre acestea vine la pachet cu propria strategie de investitie. Printr-un model similar cu liquidity pools, in momentul in care depozitezi asseturi in oricare dintre pool-urile din cadrul yVaults, primesti un token (yToken) care reprezinta ownership-ul userului asupra asseturilor depozitate, deci blocate, in protocol.

Bineinteles ca mai exista si alte produse la orizont, care inca nu au fost lansate, ceea ce face din Yearn Finance un ecosistem economic care, in mod constant, inoveaza si evolueaza.

Moneda $YFI:

• Circulating supply 35.692

• Total supply 36.666

Un aspect excelent, referitor la tokenul YFI, este faptul ca toate monedele sunt in circulatie si in trezorerie, ceea ce inseamna ca nu avem inflatie prin crearea de monede noi si introducerea acestora in piata.

Unul dintre motivele principale pentru care Yearn Finance este inconjurat de o comunitate mare si activa este metoda de distribuire a tokenului. Echipa fondatoare a primit 0 monede in avans.

In contrast cu strategia a 99% dintre proiectele crypto, nu au existat investitori initiali, iar toti tokenii au fost distribuiti intr-un mod echitabil si transparent catre comunitate, prin depozitarea de asseturi in primele liquidity pools create.

In felul acesta, din moment de YFI este o moneda de guvernare a ecosistemului, ownership-ul a ajuns in mainile celor mai dedicati din comunitate, care au fost prezenti si au interactionat cu protocolul din primele zile.

Este cat se poate de visibil (MC peste 1 miliard de dolari si TVL de peste 5 miliarde) ca acestia au fost motivati sa participe activ la dezvoltarea si evolutia platformei.

Concluzie:

Andre Cronje a ajuns, din mai multe motive, una dintre cele mai apreciate persoane din crypto. Modelele algoritmice, economice si sociale pe care le-a conceptualizat si ulterior le-a integrat cu succes in Yearn Finance reprezinta unul dintre aceste motive.

Vedem tot mai des ca, succesul pe termen lung al unui proiect crypto, iar aici ma refer la succes in toate compartimentele (comunitate puternica, produse atractive, pozitionare intr-o nisa, strategie sofisticata de branding etc.), este intr-o legatura foarte stransa cu persoana sau grupul de persoane care conduc proiectul respectiv. Fie ca vorbim de Andre Cronje, Vitalik, Hoskinson, SBF sau altii, abilitatile si ambitiile lor ne-au conturat universul crypto de care ne bucuram acum.

Yearn Finance este un proiect inovativ, care a observat si exploatat niste nevoi intrinseci ale utilizatorilor DeFi, iar parcursul acestei platforme ar trebui ne invete pe toti, prin reverse engineering, cum sa ne alegem proiectele potrivite pe viitor.

Hustle with passion.

Andrei

=================================