The Crypto Insider PRO #39: ICOs, NFTs & Adoptie.

Disclaimer: Tot ceea ce scriem in newsletterul “The Crypto Insider PRO” e o radiografie a industriei asa cum o vedem noi, prin prisma informatiilor care sunt publice pentru toata lumea. Nu suntem in masura sa dam sfaturi investitionale nimanui, prin urmare ceea ce faceti cu propriul capital este o decizie personala.

Inainte de toate, un aspect tehnic: pentru ca e-mailul e destul de lung, Google il va taia si va afisa un mesaj pe care trebuie sa dati click pentru a vedea tot e-mailul intr-o noua fereastra.

In newsletterul de azi:

Vlad scrie despre NFTs & ICOs

Endi aduce in prim-plan punk-ul de la Tiffany's.

Razvan exploreaza raportul celor de la Gemini cu privire la adoptie

Matei analizeaza scena protocol politicians

The Macro

Cu cat ma uit mai atent la evolutia NFTs-urilor cu atat mai mult am sentimentul ca se aseamana momentul actual cu cel al ICO-urilor din 2017-2018. Nu spun nimic nou, foarte multi fac paralela asta pe Twitter, dar importanta nu e o paralela in sine ci argumentele care stau in spatele rationamentului.

Pe fondul succesului unor ICOs ( de la NEO la Icon), in a doua jumatate a anului 2017 au aparut sute si mii de copy-paste-uri a caror principiu era simplu: "si 5% daca facem din cat au facut aia, tot o sa fim bogati". Asa am asistat la boom-ul scriitorilor de whitepapers fara absolut nimic in spate si la cresterea notorietatii unor Youtube influenceri care pretindeau sa aiba the magic sauce.

E vizibil cu ochiul liber ca sute de colectii de NFTs-uri se nasc moarte, dar traiesc de pe urma "imbrobodirii" unor naivi care cred ca Bored Ape Doodles inseamna ca ceva din faima celor 2 colectii ar putea sa se transpuna si la struto-camila pe care ei o pun in scena.

Scriitorii de whitepapers au fost inlocuiti de webdesigneri sau artisti semi-priceputi care isi vand serviciile pe fiverr de unde poti cumpara o colectie de 10k de animale de pus la profil pe Twitter pentru sume ridicole.

Asa s-a ajuns la situatia in care, peste 90% din colectiile lansate pe Opensea nu reusesc sa si aiba vreo vanzare. Adesea e doar teapa care se da la minting de catre o echipa anonima si aia e, pacaleala merge mai departe. Chiar si cele care inregistreaza vanzari, nu au aproape niciun fundament in spate ci pur si simplu se gaseste un alt user care spera ca dupa un minus 98%, a 14a colectie de pisici de pe Solana sau Elrond va reinvia ca prin minune.

Nu am scris toate astea ca sa va demoralizez ci pentru a ajunge in punctul in care pot sa va spun ca e PERFECT normal sa se intample toate de mai sus. E firea umana si atractia fatala pe care o avem catre specula si imbogatire rapida. Asemenea volatilitatii din crypto, stadiul asta in care aproape orice cumperi va disparea in 2-3 ani e necesar in drumul spre maturizare.

Am filmat de curand un podcast cu 2 prieteni videografi din Iasi, amandoi interesati de crypto & NFTs. Stand de vorba cu ei am realizat ca mult prea multi cad intr-un confirmation bias pagubos "cum sa ai incredere intr-o industrie cu atatea scams?". Iar asta tine oamenii departe pentru ca desi argumentul e corect, contextualizarea e proasta.

Alte exemple din aceeasi familie:

Cum sa mai ai incredere in politicieni cand ne-au mintit 30 de ani?

Cum sa mai ai incredere in doctori cand s-au inselat de atatea ori cu privire la Covid?

Ati prins ideea, nu? Au fost politicieni care au mintit? Da. Au fost doctori care s-au inselat cu privire la Covid? Da. Inseamna asta ca nu trebuie sa mai avem incredere in niciun doctor sau politician? Evident ca nu, pentru ca altfel vom putea extrapola barbatii la femei si invers, apoi la sudori, contabili sau soferi de Uber si intreaga lume va fi doar o paranoia totala care va impiedica progresul.

Printre scams si minciuni, printre pacaleli si bani pierduti, industria asta ne-a adus, la mai putin de 4-5 ani distanta, in punctul in care subiectul crypto e oriunde intorci capul: de la Wall Street la CNBC si in orice cotlon de Facebook sau Twitter. Iar ICOs au jucat un rol determinant in cresterea numarului de oameni interesati de tehnologia din spatele lor, dar si in nasterea unor proiecte care acum au ajuns la o oarecare maturitate ( Cardano, AAVE, Filecoin,etc).

Rolul NFTs-urilor va fi si mai determinant pentru ca odata cu toata atentia si filtrul impotriva mizeriilor devine mai bun, fara insa a se pierde upside-ul. Un token nu ar fi reusit niciodata sa aduca cate vedete a adus la un loc colectia BAYC, iar asta vine la pachet cu milioane si milioane de new eye balls. Exista approx 1 milion de conturi active pe Opensea ceea ce inseamna ca practic aproape nimeni nu e into NFTs, privind la scara mapamondului. Daca pun asta la pachet cu cele scrise de Razvan si Endi mai jos, ajung la concluzia ca asistam la un efect de compound in silence care, atunci cand ii va veni momentul, va exploda mai tare decat ne inchipuim oricare dintre noi.

Take care,

V

==========

Stay Curious

Crypto Punk de la Tiffany's

Desi pare o vesnicie, nu e nici macar o luna de cand (pe 12 martie) cei de la Yuga Labs anuntau ca au cumparat drepturile de proprietate intelectuala asupra Crypto Punks si primul lucru pe care il fac e sa ofere drepturile comerciale complete celor care efectiv detin NFT-urile.

Oare ce s-ar putea intampla pentru punksi si pentru tot ecosistemul de NFTs dupa o veste ca asta? Pai ieri a aparut tweet-ul asta:

Un pandantiv cu un punk, cu aur roz, ochelari din safir si rubin si un cercel galben cu diamant. Oare (aproape) orice bijutier ar putea sa faca ceva asemanator? Sigur, cu viziunea si accesul la resursele necesare. Ar prinde ceva tractiune si ar exista o poveste scurta despre cineva care a facut un punk frumos pe care ti-l poti lega de un lant ori bratara. Dar de ce e mult mai valoros de atat tweet-ul de mai sus si de ce e posibil sa fie momentul schimbarii pentru imperii conduse de cei mai bogati oameni din lume care fac produse dorite de alte zeci si zeci de milioane de oameni?

Pentru ca cel care a dat tweet-ul se numeste Alexandre Arnault, are 29 ani si este Executive Vice President la Tiffany & Co., un brand american fondat acum aproape 200 ani, specializat in bijuterii de lux, parfumuri si ceasuri, cu peste 300 magazine si 14.000 angajati. In acelasi timp, Alexandre este unul dintre cei 5 copii ai lui Bernard Arnault, CEO-ul si chairman-ul LVMH, iar astazi este cel mai bogat om din Europa si al 3-lea cel mai bogat om din lume, cu o avere de 159 miliarde $, conform Forbes. Fiecare dintre cei 5 copii ai lui Bernard, inclusiv o nepoata, ocupa pozitii de conducere intr-unul dintre brandurile detinute de LVMH.

Inainte scriam despre asemenea branduri, fascinat fiind de povestile oamenilor care construiesc minutios, de-a lungul a zeci de ani. Asa ca am (re)trecut cu drag prin istoria LVMH. Vine de la Louis Vuitton Moet Hennessy. Companie fondata in anul 1987 prin fuziunea Louis Vuitton(stabilit in 1854) cu Moet Hennessy, care la randul constituie fuziunea dintre producatorul de sampanie Moet & Chandon(1743) cu producatorul de cognac Hennessy(1765).

Ideea LVMH i-a venit lui Bernard Arnault in 1980, cu scopul de a uni sub o singura umbrela mai multe branduri de lux, care sa faca leverage unele altora. Poate exact cum vor fi in viitor relatiile dintre un DAO si subDAOs?! Pentru ca de atunci LVMH are vreo 60 subsidiare si fiecare se ocupa de un numar mic de branduri (sunt 75 in total), iar Arnault a promovat deciziile de descentralizare a brandurilor grupului ca strategie de business. Ca urmare a acestor masuri, brandurile aflate sub umbrela LVMH, sunt in continuare privite ca firme independente, cu propria lor istorie. A inceput in 1984, prin achizitia primului brand - Christian Dior, din toate cele ce vor urma. A continuat cu Berluti si Kenzo in 1993, Guerlain in 1994, Loewe in 1996, Marc Jacobs si Sephora in 1997, Fendi si DKNY in 2001. A reusit la un moment dat sa cumpere 34% chiar si din Gucci, de unde a fost fortat sa se retraga, reusind totusi un profit de 700 milioane $ la vanzarea actiunilor.

In cele din urma, pe langa cele de mai sus, din grupul LVMH mai fac parte branduri celebre de bauturi precum Belvedere, Bodega, Dom Perignon, Veuve Clicquot; de fashion precum Givenchy, Loro Piana; de ceasuri si bijuterii precum Bulgari, Hublot, Tag Heuer sau Zenith. Si multe, multe altele, de care eu nici macar n-am auzit si de aia va las pe voi sa le descoperiti, la finalul paginii de aici. 

Tiffany & Co. e ultima achizitie din lunga lista, finalizata in ianuarie 2021, pentru 15.8 miliarde $. Alexandre, fiul de 29 ani, are probabil cam tot ce ii trebuie, mai putin notorietatea tatalui, care, de cateva ori, a fost cel mai bogat om din lume(ultima oara pe 5 august 2021, pentru cateva ore, inainte ca Jeff Bezos sa revina dupa ce actiunile Amazon au crescut). Din pozitia sa de EVP al unui singur brand din 75, Alexandre poate face un numar limitat de lucruri. Si atunci e nevoie de o gandire out of the box daca vrei sa iti construiesti un brand personal la fel de mare. Valuri mai multe decat a facut acum cu acest punk, era greu sa faca cu altceva. Cel putin pentru crypto communites. Dar stirea asta pune mai multa lumina pe activitatea din ultimul an.

“Tatal meu spune ca noi conducem un Ferrari care are nevoie de benzina”. Plecand de aici, Alexandre a inceput un proces de crestere si rebranding pentru Tiffany cu scopul de a mari numarul clientilor tineri. Si se descurca de minune:

Dupa ce a facut destul de clar asta prin campania “Not your mother’s Tiffany”, Alexandre a adus-o alaturi pe Beyonce(la pachet cu Jay-Z). Si nu doar intr-o reclama:

Ci si la propria nunta:

Pe 1 februarie, Alexandre isi schimba poza de profil pe Twitter, cu un punk. La fel cum are si Jay Z. Poate are o legatura si faptul ca in februarie 2022, Mr. Carter a vandut jumatate din Armand de Brignac, brandul sau de sampanie catre LVMH:

Mi-am adus (din nou) aminte de Vlad cand a filmat The Stakeborg DAO talks cu Amy Wu de la FTX, iar ea i-a marturisit ca “you can’t refuse a fellow ape”. Se pare ca a fi parte dintr-un club select, poate insemna mult mai mult decat ne puteam imagina la prima vedere.

Revenind la Tiffany’s, Alexandre a plusat pe mai multe planuri. Leverage cu mai multe branduri/artisti. Pe langa zvonuri de colaborare cu Supreme(in afara grupului LVMH), l-a adus din nou pe Jay Z si pe LeBron intr-o asociere pe care Tiffany a avut-o cu Patek Phillipe(iarasi in afara LVMH):

Si, dupa punk-ul luat de Alexandre in februarie, a venit randul brand-ului in sine sa isi schimbe poza de profil pe Twitter si sa anunte intrarea in spatiul NFT prin achizitia unei rachete de la Tom Sachs. Despre care am scris in PRO-ul #8.

Obiectivul pe termen scurt? Sa le arate tinerilor ca articolele scumpe pot fi purtate in fiecare zi. Planul pe termen lung? Sa transforme Tiffany dintr-un bijutier in cel mai mare brand de lifestyle. Si cum poti sa faci asta mai bine decat fiind deschizator de drumuri si unind lumea veche cu cea noua?

Cam asa a aratat making off-ul pandantivului cu punk-ul:

Nu exista un pret momentan si nici nu e de vanzare, dar cu siguranta Alexandre joaca in liga asta noua si stabileste viitorul in stilul clasic web3, printr-un poll:

Cu cateva zile inainte ca fiul sa isi cumpere punk-ul, Arnault tatal spunea ca stie de NFTs si Metaverse, dar ca e posibil ca totul sa se termine intr-o bula si ca scopul LVMH nu e sa vanda adidasi digitali de 10 euro. Dar generatiile se schimba. Iar Alexandre a inteles ca tatal lui urmeaza sa predea stafeta si, pentru a tine carma unui imperiu atat de mare, e nevoie de o viziune cel putin la fel de indrazneata. Pentru ca oricat de in siguranta ai conduce o nava, daca nu incepi sa inovezi si sa explorezi si alte teritorii oricand e posibil sa ramai in urma pe modelul Nokia vs. Apple. Viitorul intotdeauna e al celor tineri si daca vrei sa ii ai clienti e nevoie sa iesi din zona de confort. Iar ca Alexandre sunt sute si mii de copii, miliardari in $, care abia asteapta ca parintii, bunicii sau unchii si matusile lor care au 60-70-80-90 ani si alcatuiesc top 500 cei mai bogati oameni din lume sa traga pe dreapta si sa predea stafeta.

In plus, daca lui Bernard Arnault i-au trebuit 40 ani sa construiasca acest colos, oare ce se poate intampla in atatia ani cu o companie precum Yuga Labs care dupa 8 luni de existenta “si-a cumparat” cel mai mare competitor, creatorul Punks si Meebits? Sau o intrebare si mai buna ar fi: ce se va intampla prima oara, o companie din Web3 precum Yuga Labs, va cumpara o companie gigant din Web2? Sau un colos din Web2 va cumpara un brand din Web3 recunoscut deja ca blue chip? Probabil se va intampla in luni mai degraba decat in ani si pariul meu merge pe a doua varianta.

Pana atunci,

Ramaneti curiosi

Endi

=================

Prin ochi institutionali

Raport Gemini: unde ne situam ca nivel de adoptie 

Gemini, una dintre cele mai importante companii din spatiul crypto, a lansat recent un raport (2022 Global State of Crypto Report) care analizeaza piata din punct de vedere al adoptiei si al factorilor determinanti ce stimuleaza persoanele sa investeasca ori sa nu aiba expunere pe aceasta industrie.

Gemini si metodologia studiului

Gemini are bazele in SUA si a fost fondata in 2015 de catre fratii Cameron si Tyler Winklevoss. Cunoscuta in special pentru platforma de tranzactionare si stablecoinul propriu GUSD (Gemini dollar), Gemini este una dintre companiile crypto care se uita foarte atent la partile de reglementare si compliance. Gemini mai ofera servicii pentru institutionali, un credit card, servicii de custodie, un wallet digital, o platforma de educatie sau tooluri de a crea si colectiona NFTs prin platforma Nifty Gateway. In Noiembrie, compania a ridicat $400 de milioane din piata intr-o runda de finantare ce a evaluat compania la $7.1 miliarde.

Studiul se bazeaza pe un sondaj facut pe aproximativ 30,000 de adulti din 20 tari, ce includ tari reprezentative de pe fiecare continent si cu un mix destul de bun intre tari dezvoltate si mai putin dezvoltate. Temele abordate in sondaj enumera gradul de cunoastere a cryptomondelor, motivatiile pentru detinerea si tranzactionarea crypto, atitudinile generale fata de crypto si obstacolele intalnite in dorinta de a avea expunere pe acest sector.

In general, studiul constituie un sample adecvat pentru populatia adulta din fiecare tara, cu varsta cuprinsa intre 18-75 de ani si venituri per familie de $14,000+. Sondajul a fost facut intre 23 Noiembrie 2021 si 4 Februarie 2022, fiind intreprins de catre Data Driven Consulting Group sub comanda Gemini.

Concluziile principale

2021 a fost un an de boom din punct de vedere al adoptiei. 41% din detinatorii de crypto au facut prima lor achizitie in 2021. Tarile cu ponderea cea mai mare de persoane care au intrat in spatiu anul trecut au fost Brazilia (51%), Hong Kong (51%) si India (54%). In SUA, procentul este de 44%, iar in Europa de 40%. 41% dintre respondenti s-au declarat crypto-curious (curiosi despre spatiul crypto). Raportul ii defineste ca fiind persoanele care nu detin in acest moment crypto insa, sunt interesate sa se educe mai mult sau au de gand sa achizitie crypto in urmatorul an.

Gender gapul se micsoreaza. Printre detinatorii de crypto, femeile din tarile in curs de dezvoltare au o pondere mai mare decat cele din tarile dezvoltate. Astfel, jumatate sau mai mult dintre detinatorii de crypto din Israel (51%), Indonesia (51%) si Nigeria (50%) sunt femei. Ponderea este de o treime in tarile dezvoltate: SUA (32%), Europa (33%) si Australia (27%). Ponderea de femei poate sa creasca pe viitor avand in vedere ca 47% dintre personale crypto-curious sunt femei.

Inflatia este unul dintre motoarele principale pentru adoptia crypto. Respondentii din tarile a caror moneda s-a devalorizat cu 50% sau mai mult in raport cu dolarul in ultimii 10 ani au o probabilitate de 5x mai mare sa achizitioneze crypto in urmatorul an fata de cei din tarile unde moneda s-a devalorizat cu mai putin de 50% in raport cu dolarul. Astfel, in Brazilia, o tara unde realul brazilian s-a devalorizat cu 217.65% in perioada 2011-2021 fata de dolar, 45% dintre respondenti au declarat ca se gandesc sa achizitioneze crypto in urmatorul an. Procentele din alte tari: India (40%) sau Mexic (32%).

Reglementarea spatiului este un motiv de ingrijorare la nivel mondial. Printre persoanele care nu detin crypto, 39% din regiunea Asia Pacific, 37% din America Latina si 36% din Europa declara ca exista o incertitudine dpdv legal.

Educatia este o bariera principala in calea detinerii de crypto. Mai mult de jumatate dintre respondentii din America Latina (51%) si Africa (56%) au declarat ca mai multe resurse educationale i-ar face mai confortabili in a detine crypto. Acelasi lucru l-au declarat si 44% dintre respondentii din regiunea Asia Pacific si 42% din SUA.

Gradul de adoptie

2021 a fost un an de cotitura din perspectiva raportului Gemini. La nivel global, 41% dintre respondenti au declarat ca au achizitionat pentru prima data crypto in 2021. Niveluri importante amintite si mai sus: in SUA (44%), Europa (40%), Asia (46%). In tabelul din dreapta de mai jos, putem observa persoanele care sunt curioase despre spatiu si sunt la limita de intrare in industrie. Barele pentru fiecare tara sunt impartite in raportul dintre barbati si femei (culoare inchisa si deschisa, respectiv), iar % de deasupra barelor reprezinta ponderea de persoane crypto-curious (ce vor sa se educe mai mult sau care vor sa achizitioneze in urmatorul an) dintre respondentii care nu au expunere in crypto per tarile incluse in studiu. Observam ca Germania (53%), Columbia (50%) sau Emiratele Arabe Unite (49%) sunt tari unde ponderea de persoane curiose in legatura cu crypto este semnificativa.

Mai jos avem si gradul de ownership pe tari. In SUA avem 20%, UK 18%, Brazilia 41%, Indonesia 41% sau Franta 16%.

Factorii determinanti si obstacolele in a detine crypto

Barierele sau obstacolele in a detine crypto sunt numeroase. Doua elemente esentiale care sunt evidentiate in sondaj sunt reprezentate de reglementare si educatie.

Pe partea de reglementare, aceasta este o ingrijorare la nivel mondial, in special pentru cei ce nu au intrat inca in spatiul crypto, iar pasi importanti sunt facuti in ultimul timp dupa cum vedem. 39% dintre cei ce nu detin crypto din regiunea Asia Pacific declara ca incertidunea legislativa este un factor de care tin cont. Ponderea din America Latina este de 37%, Europa 36%, iar SUA 33%.

Pe partea de educatie, 40% dintre respondenti declara ca resursele de acest tip i-ar ajuta sa intre in spatiu vs. 22% care s-ar baza pe recomandarile unor prieteni. 51% din respondentii din America Latina, 56% din Africa, 44% din Asia Pacific si 42% din SUA declara ca materialele educationale i-ar face mai confortabili sa investeasca. Tabelul de mai jos indica o radiografie interesanta a factorilor ce i-ar face pe oameni mai linistiti cu o expunere in crypto.

La intrebarea daca crypto este viitoarea forma de bani, persoanele din tarile care au experimentat perioade de hiperinflatie sunt mult mai motivate sa creada acest lucru: America Latina (59%) sau Africa (58%). In SUA, doar 23% dintre respondenti considera acest lucru, iar in Europa avem sub un sfert: Franta (23%), UK (20%) sau Danemarca (12%).

Mai jos avem tabelul reprezentand ponderea probabilitatii de a achizitiona crypto in functie de devalorizarea monedei nationale. Conform asteptarilor, respondentii ce nu detin crypto din tarile unde moneda nationala s-a devalorizat puternic fata de dolar sunt mai motivati sa isi doreasca o expunere pe crypto. Devalorizarea monedei nationale este masurata vs. dolar pe perioada 2011-2021. De exemplu, in India, unde moneda a pierdut 58.58% din valoare vs. dolar, 40% dintre respondentii care nu detin crypto declara ca este posibil sa isi cumpere crypto in anul urmator.

Experientele istorice cu inflatia sunt determinante in constiinta respondentilor cu privire la faptul ca crypto i-ar proteja de scaderea puterii de cumparare. Astfel, aproape jumatate dintre respondentii din America Latina si Africa declara ca anumite active crypto sunt un mijloc propice de a se proteja de inflatie. In SUA (16%) si Europa (15%) procentele sunt mult mai mici, avand in vedere ca monedele nationale nu au trecut printr-o devalorizare puternica.

79% dintre detinatorii crypto declara ca sunt adeptii strategiei “buy and hold” crypto pentru potentialul pe termen lung al acestora. Mai mult de jumatate dintre detinatori din Asia Pacific (56%), Africa (53%) si Orientul Mijlociu (56%) au mentionat ca fac trading in mod activ.

Particularitati geografice

SUA: 20% au declarat ca sunt investiti in crypto, iar numarul de detinatori s-a dublat in 2021. Aproape 1 din 4 (23%) dintre respondenti au mentionat ca crypto reprezinta viitorul banilor, o pondere mult mai mica fata de America Latina (59%) sau Africa (58%). 85% dintre respondenti vad crypto ca un store of value si declara ca ei buy and hold crypto pentru potentialul investitional pe termen lung.

Europa: procentul adoptiei (17%) este similar cu al celorlalte tari dezvoltate, dar mult mai mic decat cel la nivel global (23%). Gender gapul este in scadere, iar nivelul de adoptie in 2021 a fost puternic (40% au cumparat crypto pentru prima data in 2021). Insa, dintre respondentii care inca nu au cumparat crypto, doar 7% au in plan sa cumpere vs. 21% la nivel global. Interesul dpdv social este mai mic vs. la nivel global: 15% mentioneaza ca vorbesc despre crypto cu prietenii vs. 30% la nivel global.

Orientul Mijlociu: natiunile mai instarite (Israel sau Emiratele Arabe Unite) au un grad de adoptie (28% si 35%, respectiv) mai mare decat tarile dezvoltate. Este un grad de adoptie relativ mic printre femeile din regiune insa, un interes semnificativ, iar o treime dintre detinatori folosesc crypto pentru a face achizitii la retaileri (vs. 19% la nivel global).

Africa: gradul de adoptie este moderat (21%) insa, interesul este crescut. Unul dintre cele mai mari niveluri de interes vine dinspre Nigeria acolo unde 44% dintre cei care nu detin crypto sunt interesati sa achizitioneze in urmatorul an. Exista un grad extrem de ridicat al increderii in crypto: doar 14% dintre cei care nu sunt expusi pe crypto au mentionat ca nu au cumparat din motive legislative (vs. 27% la nivel global). Respondentii din Africa au avut ponderea cea mai mare in a declara ca isi doresc resurse educationale pentru a deveni mai confortabili cu investitiile in spatiul crypto.

Asia Pacific: este lidera pe segmentul de adoptie. Procentul de femei investite in crypto este semnificativ, iar Indonezia este una dintre putinele tari din sondaj (doar 2) unde este un numar mai mare de femei (51%) investite in crypto. Investitiile in spatiu sunt vazute ca un hedge impotriva inflatiei: aproape doua treimi dintre investitorii din India si Indonezia au investit in crypto din acest motiv. Chiar si in tarile cu un istoric stabil al monedei nationale, cum este Singapore, doi din cinci investitori au aceeasi viziune asupra proprietatii de inflation hedging.

America Latina: Brazilia este lider din punct de vedere al adoptiei (41%). Inflatia este vazuta ca un factor cheie in adoptie, iar crypto este vazut ca o viitoarea forma de bani: 66% dintre respondentii din Brazilia declara acest lucru.

Razvan

=================

DAOlitics

Nu-ti trebuie cine stie ce background ca sa cunosti fenomenul politicii. Indiferent daca esti stomatolog, arhitect, pantofar sau crypto degenerate, subiectele politice se aud in surdina peste tot. Si ce-are de-a face cu Web3? Multe. Daca pe de-o parte ne luptam cu organe legislative pentru a ne pastra Bitcoin in legalitate (sau lipsa ilegalitatii) fie pentru cine sa reglementeze crypto in US, politica nu se infiltreaza doar din exterior ci are si surse interne.

Votarea in DAOs

Sistemul de votare in format 1 token = 1 vote (adesea insotit de un cvorum) a contribuit enorm la procesul de democratizare a votarii asupra propunerilor dintr-un DAO. In sfarsit nu votam doar un partid intreg care, odata ce a primit voturile, sta linistit si parca uita ca ne reprezinta pe noi, votantii lor. De-acum putem vota individual pe fiecare propunere bazandu-ne pe puterea noastra de… cumparare cat si contributie in DAO. Aceasta posibila suprafinancializare a votului, insa, nu este un capat de lume. Noi mecanisme de voting au fost descoperite si testate (holographic consensus, permissioned relative majority, quadratic voting, conviction voting si altele) care diminueaza dintre efectele negative ale votarii simple (1 token = 1 vote) insa vin la randul lor cu alte neajunsuri.

Democratizarea participarii in guvernanta aduce si ea (surpriza!) probleme. E greu de ignorat faptul ca in bula noastra ne batem uneori pe spate si ni se pare foarte tare ce facem insa sa nu uitam ca multi nu sunt interesati de atata participare in protocoalele in care investesc. Uneori rata de participare la guvernanta este asa de mica incat IndexCoop are un cvorum de 5% pentru indexul $DPI (ce-i drept e un index, ceea ce implica metagovernance) iar BanklessDAO discuta scoaterea cvorumului din cauza neintrunirii acestuia. Observand o parte din potentialii votanti care sunt de fapt speculanti ai pretului tokenului, neinteresati in participarea in guvernanta sau neinformati indeajuns incat sa voteze ajungem la o problema majora: apatia votantilor. Pe scurt, votantii nu se prezinta la alegeri (in cazul nostru, propuneri), fapt ce pune sub semnul intrebarii eficienta acestei democratizari.

Protocol politicians

Pentru multe dintre potentialele motive ale acestei apatii a aparut posibilitatea de delegare a votului catre un participant (se presupune) mai informat si activ. Astfel, daca nu iti doresti sa votezi sau ai mai multa incredere in deciziile altcuiva decat in ale tale poti redirectiona puterea de votare unei persoane (sau unui grup/comitet) pentru a nu irosi voturile. Introducerea unui astfel de sistem asista la transformarea voturilor pasive intr-unele active, fapt ce poate rezolva cvorumurile neintrunite.

In acelasi timp apar (sau devin mai proeminente) mecanisme precum vote buying - cand exista un stimul financiar pentru a vota intr-o directie, urmand ca dupa vot (urmarind datele on-chain) persoana care a initiat asta sa trimita adreselor tokenii promisi. Un altfel de mecanism este bribing (vezi Convex si Curve Finance) in care nu voi intra fiindca ar trebui un intreg articol despre asta. My point is, none of this is easy. Si, cum mentionez des in DAOnauts, sunt de parere ca nu exista niciodata o reteta perfecta a succesului (nicaieri), ci totul este case-specific. Este valoros pentru cazul tau sa faci trade-off-urile astea? Poate ca da. Dar ca sa stii asta trebuie sa fii informat.

Protocol politicians au o treaba grea: asteptarile de la ei sunt mai mari decat in sistemul traditional datorita ethos-ului crypto. Cand transparenta si imuabilitatea sunt valori inscrise in blockchain, atat pedepsele cat si asteptarile cresc pentru cei care se implica activ.

Suntem obisnuiti sa purtam tot felul de hats and lucram in crypto si, ca sa ai o imagine de ansamblu, nu este indeajuns sa stii doar DeFi, doar NFTs sau doar on-chain analysis. Asta te va face probabil foarte bun in sectorul tau dar nu vei excela in crypto as a whole. La fel trebuie sa faca si delegates care cer (si ulterior primesc) voturile noastre. In cazul DAO-urilor mature (daca putem spune asta, tinand cont ca DAOs sunt mai tinere decat crypto) se formeaza grupuri de interes sau comitete specializate pe o anumita arie, precum managementul trezoreriei sau granturi pentru a nu suprasolicita delegatii individuali si sa actioneze cu o expertiza crescuta.

Si nu doar persoanele fizice ar trebui sa delege voturile, ci si fondurile de investitii. Intr-un articol comprehensiv, Jeff Amico al a16z explica modalitatile si procesele de delegare ale fondului. Este imposibil sa investesti in zeci, sute de proiecte si sa poti contribui, pe cont propriu, la fiecare proposal. Printre grupurile catre care acestia isi trimit puterea de vot se numara ONG-uri, startup-uri si organizatii universitare de la Stanford, MIT, Columbia, UCLA si nu numai.

Pentru toate astea, insa, trebuie sa avem si uneltele necesare. Sa fii intr-un DAO tanar si sa ii urmaresti propunerile ca ulterior sa votezi nu este atat de solicitant spre deosebire de a te afla intr-unul matur care are multiple propuneri mai complexe. Messari governor, spre exemplu, face o treaba buna si centralizeaza multe dintre acestea. Scena de DAO tooling, insa, nu cred ca este deocamdata cu adevarat pregatita pentru a spori engagement-ul la ratele dorite.

Daca nu am “rezolvat” politica in mii de ani, ne facem sperante desarte ca am vom rezolva-o in 5 ani in spatiul crypto. Cu toate astea, schimbarile se fac mai repede, mai usor si mai transparent iar inovatia e la ordinea zilei.

E un punct de plecare din care ar putea rezulta solutii pentru lumea traditionala in ciuda rigiditatii sistemelor. Si se intampla sub ochii nostri.

Matei

=================================