The Crypto Insider PRO #40: Despre Inflatie, Oportunitati si masurarea lucrurilor care conteaza

Disclaimer: Tot ceea ce scriem in newsletterul “The Crypto Insider PRO” e o radiografie a industriei asa cum o vedem noi, prin prisma informatiilor care sunt publice pentru toata lumea. Nu suntem in masura sa dam sfaturi investitionale nimanui, prin urmare ceea ce faceti cu propriul capital este o decizie personala.

Inainte de toate, un aspect tehnic: pentru ca e-mailul e destul de lung, Google il va taia si va afisa un mesaj pe care trebuie sa dati click pentru a vedea tot e-mailul intr-o noua fereastra.

In newsletterul de azi:

Vlad scrie despre Inflatie, Cantillon effect si retail pricing out.

Endi aduce in prim-plan pusul vietii in perspectiva

Razvan exploreaza cateva aspecte macro

Shinmen e profesorul de crypto istorie.

The Macro

Pentru cei care ati aratat live-ul in care am tusit incontinuu, va recomand totusi sa il vedeti:

Cea mai importanta idee viza faptul ca intr-un scenariu destul de probabil, omul de rand speriat, pe buna dreptate, de inflatie sa ramana in afara pietei pentru cativa ani. Cand va vrea sa reintre, institutionalii care beneficiaza de pe urma inflatiei vor fi avut indeajuns de mult cash pentru a face pricing out respectivului retail. Pe scurt, daca iesi azi cand bitcoinul e $40.000 si Ethereum-ul $3000 pentru ca nu mai ai bani sa platesti pentru cheltuielile de zi cu zi, peste 3 ani cand recesiunea se va fi domolit, preturile sa fie $100.000 si respectiv $15.000 pentru 1 BTC si 1 ETH.

Am sa reiau mai jos 2 povestioare pe care le-am mai scris si cu alta ocazie intrucat sunt relevante pentru a intelege cine sufera si cine beneficiaza de pe urma unui climat inflational. Cu atat mai mult cu cat anul trecut in aprilie, terminam newsletter-ul cu numarul 20 astfel:

"In vremuri cu inflatie majora ( cum vor fi cele care vor veni) cei bogati sunt langa robinet, absorb si ulterior investesc capitalul profitand de decalajul in cresterea preturilor. Pana banii ajung la ala de ia ajutorul de somaj, rosiile s-au facut din 5 lei, 8."

Storytime:

Sa zicem ca exista o insula perfect izolata de lume. Moneda de schimb sunt scoicile rosii. Exista un numar fix de astfel de scoici - 1000 - pe insula si sunt folosite in toate interactiunile comerciale ale insulei de la servicii la bunuri. Intr-o noapte vine o furtuna.

Dimineata, pe malurile insulei mai apar inca 1000 de scoici si lumea se inghesuie sa le stranga. Oferta de servicii si bunuri a ramas aceeasi. Cererea a devenit mai mare pentru ca locuitorii au deodata mai multe scoici. Oferta se ajusteaza la noua realitate, vede ca exista loc de profituri mai mari...iar asta duce la cresterea preturilor. John care fusese cel mai strangator din toti si economisise 25 de scoici pt zile negre isi vede deodata puterea de cumparare scazuta semnificativ.

Ce putea lua cu 25 de scoici pre-furtuna, acum valoreaza mai putin pentru ca numarul scoicilor de pe insula s-a dublat si cresterea cererii a determinat cresterea preturilor.

In real life, miscarile nu sunt atat de agresive, dar desi inflatia e cateva procente, daca salariul tau nu creste mai mult decat inflatia, puterea ta de cumparare scade. La asta se adauga alte mizerii precum comisioanele de la banci, dobanzile spre 0, produse premium si asa mai departe. Asta e inflatia, hotul invizibil al zilelor noastre. De asta vrei ca economiile tale sa nu fie intr-o moneda care poate fi multiplicata dupa cum vor muschii unora sau a altora.

Concomitent, inflatia ii faci pe bogati sa devina mai bogati si pe saraci si mai saraci aproape pe nesimtite. Cum? Sa revenim la insula noastra.

Furtuna nu a venit, dar intr-o seara, un locuitor al insulei pe care il vom numi Frank adoarme pe plaja. Incepe sa bata vantul. Toti locuitorii dorm, numai Frank se lafaie matol sub clar de luna. Deodata valurile cresc si unul mare il pocneste peste fata.

Cand se trezeste, in jur vede 1000 de scoici. Le ia pe toate-n san si pleaca vesel acasa. A doua zi merge la piata, la frizer, la Titty bar si la pacanele unde pierde 5% dintre scoicile gasite pe plaja. A treia la fel, a patra tot asa pana cand pierde toate scoicile dupa 3 saptamani.

Lichiditatea din insula tot creste pana se dubleaza dar nimeni nu isi da seama pt ca procesul e lent si neuniform. Dupa alte cateva saptamani oamenii incep sa aiba mai multe scoici de la zi la zi dar pot cumpara mai putine decat inainte ca Frank sa beleasca involuntar economia insulei.

***

Daca va permiteti sa ramaneti in crypto si sa va platiti si facturile -> e perfect. Daca veti avea cash pus deoparte pentru a continua sa faceti DCA iar rabdarea nu este o problema, oportunitatile s-ar putea dovedi life-changing.

Take care,

V

==========

Stay Curious

Take profits

In PRO-ul #30, care e tot gratuit, scriam despre conceptul de time billionaire (un milion de secunde inseamna cam 11 zile; un miliard de secunde inseamna putin peste 31 ani) si inca de atunci stiam ca in numarul #40 o sa vin cu un fel de continuare.

Acum cativa ani m-a impresionat video-ul asta, care in 2-3 minute trece prin viata unui om comparand zilele cu bomboane. Tot acum cativa ani, Dan Neacsu, un fost coleg pe care il apreciez pentru cat de bine reuseste sa explice in cuvinte simple lucruri mega complicate(cel putin pentru mine), mi-a trimis un articol de la Tim Urban, si, de atunci, ori de cate ori il (re)citesc am parte de un dus. La inceput e rece. Dar trece. Pentru ca de aia suntem aici, sa ne focusam pe partea plina. Va recomand sa-l cititi, e baza a ceea ce scriu azi. De ce e important sa take profits?!

Scriam in #30 ca speranta medie de viata in Romania e de 76+ ani.

73 la barbati, aproape 80 la femei. Desi intre anii 2000-2019 speranta de viata a crescut cu 4 ani, de cand cu pandemia s-au mai pierdut 1.4 ani din ea. Desigur, ne putem gandi ca pe masura ce trec anii, medicina va mai evolua si noi vom sari de 100. Dar pana acolo, hai sa vedem cum s-ar incadra toata viata noastra pe o coala A4 in cazul in care am fi foarte, foarte norocosi. In ani:

In luni:

Sau in saptamani:

Cand iti pui in fata oglinda asta, parca totul se schimba. Deodata nu mai pare totul infinit si e ca povestea cu sacul, la fundul caruia ajungi pana la urma daca tot iei si nu mai pui. Si, cel putin din ce stim noi, in cazul asta, al timpului, nu (prea) poti sa pui. Cand abia astepti cele 2 zile de weekend, la sfarsitul lor de fapt nu te-ai bucurat de 2 zile, ci ai mai pierdut 5 care nu ti-au facut placere si ai mai bifat o casuta din tabelul asta cu saptamanile.

Totusi, cand te uiti la un tabel sec in fata, daca nu ii dai putina viata, impactul nu e atat de mare. Majoritatea celor care aveam mai mult de 10 ani cand au intrat avioanele in turnurile gemene ne amintim exact ce faceam in momentele alea, pentru ca a fost un eveniment cu un impact puternic, pe viata. Va vine sa credeti sau nu, au trecut mai mult de 20 ani de atunci. De aia atunci cand ne uitam la tabelele astea e important sa le legam de ceva personal.

Eu sunt nascut in mijlocul verii. In ‘86. In toate exemplele pornim de la premisa mega optimista ca prind 90-ul. Asa ca, cel mai probabil mi-au mai ramas sub 60 de veri.

De cand m-am nascut au avut loc 8 alegeri prezidentiale in Romania. Am avut ocazia sa votez la 4 dintre ele. Daca nu se va schimba nimic si mandatele vor avea tot 5 ani, probabil ca voi mai merge de 11 ori la votat de presedinte.

Sa zicem ca merg cu Giorgiana la film o data pe luna. Si de vreo doua ori pe luna mergem/comandam un burger de la Vivo. Asta inseamna ca ar mai fi vreo 1300 ocazii(sper sa nu dea faliment). Par multe. In realitate, nu sunt.

La Untold de exemplu n-am fost niciodata. Tot e pe lista. Nu sunt vreun microbist dar o finala de Champions League sau una de Campionat Mondial tot as vrea sa vad. Cu fiecare an care trece fara sa ajung la una din astea, posibil sa fi fost ultimul in care sa fi avut sansa. Ideea e simpla, fiecare cu lista lui. Dar oricate lucruri ar fi pe lista asta, palesc in comparatie cu relatiile.

La un moment dat in copilarie am iesit afara sa ne jucam cu prietenii nostri pentru ultima data fara ca vreunul din noi sa stie ca va fi ultima data.

Oare cu cati alti prieteni, fosti vecini, colegi de gradinita, scoala, liceu, facultate sau colegi de birou am patit acelasi lucru? Cel mai probabil cu majoritatea. Desi pe moment nu te gandesti la asta, un simplu “pa, ne vedem maine”, de multe ori a fost ultimul. Sigur, toate relatille cu oamenii din vietile noastre sunt importante. Dar cum ramane cu cele de familie?

Eu, de exemplu, am copilarit la tara pana pe la 6-7 ani. Probabil pana la 7 ani mi-am vazut bunicii in mai mult de 90% din zile. Azi nu mai e nici unul. Bunica de 20 ani, iar bunicul de mai mult de 10. Dupa aceea, pana la 18-19 ani am stat in Slatina si la fel, mi-am vazut mama in 90% dintre zile. Acum merg la Slatina sa zicem o data pe luna si stau in medie 3 zile. Asta inseamna 30-40 zile pe an. Mai putin de 10% pe an din cat petreceam impreuna in copilarie. Daca ne uitam la speranta de viata din Romania - 80 ani la femei, ar insemna ca ma mai uit, in cel mai fericit caz, la ~25 ani a cate 30-40 zile pe an.

Desi nici unul nu suntem la sfarsitul vietii(hopefully), timpul posibil ramas pentru a-l petrece impreuna e sub 10% din cel total. Mai jos o imagine din calculul lui Tim Urban, cu parintii lui. El calculase ca mai are cam 3% ramas din total. Dur, dar ne face sa intelegem mai bine unde suntem:

Dupa cum spune si Sahil,

Oricat de multa educatie financiara am avea si oricat de buni am deveni la a juca jocul asta, timpul va castiga mereu:

Si atunci, de aia e important sa facem si DCA out si sa take profits. Altfel, te poti trezi ca degeaba faci hodl la Mekaverse pe care le-ai luat cu 0.2, care au ajuns la 7-8 ETH si acum sunt iar la sub 0.5.

Un topic initiat de Mtk pe Discord arata ca nu ne dorim avioane. La topicul #5, De ce venit pasiv ai nevoie lunar pentru a deveni independent financiar? (credit lui eugenPtr)​​, Hazu a zis 1400 euro/luna. Andreea 1600 lire. Mtk 2500. eugenPtr 2000. AdriaN 2000 euro. fcucv48 3000. Maftei Claudiu 2-3000. Zoby 1000. Nagy Alex 1200-1400. rstan 2000 lire. Si tot asa. Aici a inceput topicul. Va puteti uita singuri. Cert e ca iese o medie de $2k - $2.5k. Reamintesc un text din PRO-ul #30: Scria Vlad in PRO-ul #17 ca de la $2000 pana la $70.000+ e nevoie de 3 proiecte succesive care fac 3.5x. Adaug eu: patru proiecte pana la $300.000. La ce se intampla in DeFi, $300k pot aduce lejer 10% pe an. Adica $30k. Sau $2.5k lunar. E o suma suficienta din care poate trai decent o familie intreaga. Mai ales daca esti time billionaire. Si crypto educated.

Pentru ca se apropie Pastele si in general, desi mutati din localitatea natala, majoritatea mergem cateva zile “acasa”, poate e important sa ne amintim cat de mult conteaza timpul de calitate petrecut alaturi de cei dragi. In special dupa ce constientizam ca pentru unele dintre relatiile noastre mai avem mai putin de 10% din tot timpul pe care l-am avut pana acum.

Ah, in plus, in orasul natal, pe langa parinti si familie, vor fi sau vor veni acasa si prieteni de-ai nostri din copilarie. E un moment tocmai bun de pus mana pe un telefon si de planificat cateva intalniri. Sau macar de sunat un om drag din viata noastra, pe care nu l-am mai vazut de mult. Spuneti-i ca l-ati sunat doar asa, de drag.

Si, nu uitati sa take profits, pentru ca:

Pana atunci,

Ramaneti curiosi

Endi

=================

Prin ochi institutionali

Cateva aspecte macro

In New York, prima pizzerie a fost deschisa in 1905 in Little Italy si se numea Lombardi’s Pizzeria. De atunci pizza a devenit incet-incet parte a lifestyle-ului din NYC. Un principiu a fost observat in 1980 de catre Eric Bram intr-un articol din New York Times. Denumit “Pizza Principle” acesta pleca de la observatia ca pretul unei felii de pizza era egal cu pretul unei calatorii cu metroul. In 2014, Jared Lander, un profesor de statistica de la Universitatea din Columbia, a desfasurat un studiu amanuntit asupra costurilor unei pizza si calatoriilor cu metroul si a ajuns la concluzia ca principiul a fost adevarat inca din anii 1960. Acum, pentru prima data dupa atatea decenii, presiunile inflationiste au determinat ca o felie de pizza sa coste cu mult mai mult decat o calatorie la metrou. Mai exact $3.14 vs $2.75. Echilibrul pare sa fie rupt si e posibil sa ramana asa o perioada pentru ca Guvernatorul din New York a propus in buget ca pretul aferent calatoriilor cu metroul sa fie inghetat.

Politica monetara FED

In edita cu nr.13 PRO, ne uitam la un canal care influenteaza pietele de capital si, implicit, si pretul Bitcoin. Acesta era politica monetara -> rata dobanzii -> DXY -> pret commodities si Bitcoin. In general, bancile centrale se ocupa de politica monetara a unui stat, iar acestea au un mandat bine-definit prin care le sunt setate obiectivele primare si secundare. In principiu, stabilitatea preturilor nu lipseste din acest mandat (si este chiar targetul principal in multe cazuri) la banci centrale precum ECB, Bank of Japan sau FED. FED are un mandat dual prin care, pe langa stabilitatea preturilor, urmareste si atingerea unui nivel maxim de angajabilitate in piata. Prin stabilitatea preturilor se intelege urmarirea unei inflatii la un nivel mic si stabil. Acest lucru se bazeaza pe o evidenta documentata ca, pe termen scurt, o inflatie mare (si o volatilitate mare) distorsioneaza procesele de savings, investitii si productie si, prin urmare, incetineste cresterea economica. Astfel, o inflatie la un nivel mic si stabil este o pre-conditie pentru a avea o economie bazata pe crestere sau dezvoltare.

Raportul inflatiei pe luna Martie a prezentat valori mixte. Indicele inflatiei a crescut cu 8.5% in Martie pe ultimele 12 luni, fiind la cea mai mare crestere din Decembrie 1981. Insa, core CPI, un indice ce nu include efectele bunurilor volatile precum mancarea si energia, a crescut cu 0.3% in Martie fata de Februarie, mai putin decat estimarile ce il puneau la 0.5%. Acest lucru determina o mica nota de optimism in piata legat de faptul ca presiunile inflationiste ar fi in scadere si de asteptari la o serie de ajustari mai putin “generoase” ale politicii restrictive ale FED. Mica deoarece sentimentul predominant in piata este ca oficialii sunt “behind the curve” (in urma cu ajustarile politicii monetare pentru a combate nivelul inflatiei). Nivelurile precedente de crestere a core CPI de la luna la luna au fost de 0.5% (Feb) si 0.6% (Ian).

In ultima perioada, atentia pietei a fost indreptata catre declaratiile membrilor FED, minutele sedintei din Martie si efectele acestora asupra indicelui dolarului si a pietei de obligatiuni (bond market). Marti (5 Aprilie), Lael Brainard, viitoarea vice-chair al FED, declara ca reducerea presiunilor inflationiste reprezinta o prioritate, iar banca centrala va urmari o serie consecutiva de cresteri ale dobanzii de referinta impreuna cu o reducere intr-un ritm mai semnificativ a balantei de active. Reducerea detinerilor de active se poate realiza in doua moduri: (1) pasiv (cel mai intalnit) prin care banca centrala nu urmareste sa reinvesteasca sumele din obligatiunile ajunse la maturitate si (2) activ prin care banca centrala vinde in piata obligatiuni. Reamintim ca in ultimul ciclu de reducere a detinerilor de active (in mod pasiv) inceput in Decembrie 2017, FED a inceput procesul cu un cap (o limita) lunar de $6 miliarde de obligatiuni guvernamentale si $4 miliarde de active ce au ca suport credite ipotecare si s-a ajuns la niveluri de $30 miliarde si $20 miliarde, respectiv. Publicarea minutelor sedintei FED de pe 6 aprilie a dezvaluit ca sunt discutii de a reduce balanta la o rata maxima de $95 miliarde pe luna ($60 miliarde in bonduri guvernamentale si $35 miliarde in obligatiuni ce au ca suport credite ipotecare). Discutiile au inclus si faptul ca o serie de oficiali au fost in favoarea ridicarii nivelului dobanzii de referinta cu 0.50% in Martie insa, au “dat inapoi” datorita conflictului din Ucraina. De asemenea, oficialii sunt de parere ca o marire o data sau de mai multe ori cu 0.50% (50 de puncte procentuale=50 basis points/bps) anul acesta ar fi necesara.

Cum mentionam pe larg in articolul 13 al PRO, cresterea indicelui dolarului (DXY) este corelata cu cresterea ratei dobanzilor prin relatia de interest rate differential care se refera la faptul ca banii vor urma drumul catre tara cu un nivel al dobanzii mai mare. Va fi o cerere de mondera a tarii unde rata dobanzii a crescut relativ cu situatia din alte tari. DXY este un indice care masoara valoarea dolarului in raport cu un cos de alte monede importante in comertul global. Cosul este format din sase monede: Euro (57.6%), yenul japonez (13.6%), lira britanica (11.9%), dolarul canadian (9.1%), coroana suedeza (4.2%) si francul elvetian (3.6%). In acest caz are loc o pozitionare spre dolar in contextul in care in SUA banca centrala urmeaza sa desfasoare o serie de cresteri a dobanzii de referinta pe cand in zona Euro abia ce se incheie programul de stimulare al economiei ori in Japonia are loc o politica de yield curve control cu scopul de mentinere a unui target fix al dobanzii obligatiunilor de stat. Ca o paranteza, va fi interesant de vazut daca FED-ul va urmari o politica de YCC (yield curve control) pe modelul bancilor centrale din Japonia sau Australia (incheiat). Dolarul este vazut si ca un safe haven in contextul macro actual, in timp ce zona Euro este afectata de contextul geopolitic (conflictul din Ucraina si pretul ridicat la energie si commodities) care pune presiune si pe surplusul balantei comerciale si pe atractivitatea monedei. Pe piata bondurilor interesul s-a orientat pe un indicator care a prevazut in trecut recesiunile cu o acuratete ridicata. Vom vorbi poate intr-un alt numar mai pe larg, dar acest indicator este desprins din term structure-ul obligatiunilor de stat americane. Term structure arata relatia dintre randament (yield) si timp pentru aceste instrumente. Grafic, acesta este reprezentat printr-o linie ce trece prin punctele care indica randamentul pana la maturitate la care s-ar astepta o entitate atunci cand investeste intr-o obligatiune de stat la o serie de diferite momente de maturitate. Sunt mai multe teorii referitoare la valorile ce le indica aceasta structura insa, una dintre ele, cea a premiumului pentru lichiditate, indica faptul ca un investitor ar urmari, in teorie, un randament mai mare pentru banii investiti pe o perioada mai lunga de timp. Un premium pentru blocarea lichiditatii. Astfel, linia ar fi curbata si cu orientarea in sus de la stanga la dreapta, avand randamente mai mare la bondurile cu maturitate mai mare. In cazurile in care avem un randament mai mare la obligatiunile cu maturitate mai mica atunci este un semn ca asteptarile in piata sunt ca pe short-term ratele dobanzilor sa urce pana la un nivel ridicat (in cazul de fata sa stavileasca presiunile inflationiste), iar apoi acestea sa coboare. Sunt mai multe nivele de interes care sunt urmarite insa, actorii din pietele financiare se orienteaza dupa diferenta dintre structura curbei intre randamentul bondurilor pe 2 ani si 10 ani (2s10s). Un inverted yield curve este denumita structura aceasta. Istoric, ultimele recesiuni au fost precedate de o inversare a curbei insa, nu toate inversarile au dus la o recesiune. Este o dezbatere extinsa ce se poate face in jurul inversarii observate la sfarsitul lunii Martie care a durat o zi dupa care piata a revenit la o structura intalnita in mod normal. Avand in vedere politica neconventionala de stimulare a economiei intreprinse dupa criza financiara o inversare a yield curve-ului poate fi vazuta ca un eveniment normal. Dobanzile au fost sugrumate pana la un nivel foarte jos, iar acum cu inflatia in casa bancile sunt nevoite sa ridice nivelul dobanzilor pentru a incetini avantul economic. Aceasta narativa este destul de puternica. Maiestria presupune ca bancile centrale sa navigheze aceasta perioada fara a incetini prea mult economia si a risca o recesiune, lucru pe care nu l-au reusit istoric dupa cum se poate vedea in graficul de mai jos.

Raportarile / earnings season

Sezonul raportarilor companiilor listate la bursa ce a inceput in aceasta saptamana va fi urmarit cu interes de catre investitori. Bull marketul actual intalnit in piete este datorat 50% seriilor de rezultate pozitive si cresterii companiilor de pe burse si doar 25% stimulat de injectiile de lichiditate, dupa parerea celor de la Goldman Sachs. Restul de 25% este datorat politiclor de dividende. Investitorii vor urmari cum navigheaza companiile contextul actual si, in special, modul in care au reusit (sau nu au reusit) sa “paseze” cresterile din bunurile materiale / lantul de aprovizionare catre consumatorul final. Acest lucru va fi reflectat in nivelurile de profitabilitate a companiilor si in outlook-ul prezentat de management. O serie de rezultate bune ar putea stimula piata insa, pe de alta parte, ar putea da un semn FED-ului ca mediul de business este capabil sa transfere cu usurinta preturile ridicate catre consumatori, un semn al inradacinarii perioadei inflationiste.

Piata crypto

Din raportul on-chain al celor de la Glassnode observam ca piata este in acest moment dominata de hodleri. Volumele sunt mici, iar retailul este cvasi-inexistent. In acest timp, retragerile de pe exchangeuri sunt la valori destul de ridicate.

Noelle Acheson, head of market insights de la Genesis Global Trading, mentiona cele doua narative pentru Bitcoin intalnite in acest context: acela de risk-on asset care se va misca in tandem cu celelalte active de acest tip si al doilea narativ in care investitorii acumuleaza Bitcoin pentru ca il vad ca un store of value sau inflation hedge. Nivelurile de acumulare actuale impreuna cu retragerile de pe exchange-uri indica faptul ca va fi un nivel mult mai mic de BTC disponibili pentru macro investitori sau pentru noii participanti in piata. In acest moment, swing-urile si volatilitatea din piata sunt impinse de miscarile traderilor.

JPMorgan si potentialul in conditiile actuale

Printre metricele la care se uita constant analistii de la JPMorgan se numara si proportia stablecoinurilor din capitalizarea totala a pietei. Stablecoins este folosit ca o aproximare (proxy) a banilor care stau pe margine si sunt pregatiti sa intre in piata (cu mentiunea ca o parte a acestora pot fi deja folositi in mecanisme de lending). Intr-o nota recenta catre investitori, JPM observa ca proportia a atins o linie de trend si mentiona ca posibilitatile de crestere actuale sunt limitate (N.R. daca nu vor intra bani noi in piata).

Razvan

=================

The Web3 Saga: #2 Povestea din spatele primului DAO de pe Ethereum

Anul 2016 a ramas adanc intiparit in istoria crypto in urma unui eveniment care ulterior avea sa schimbe atat perspectiva colectiva asupra organizatiilor autonome descentralizate cat si a evolutiei retelei Ethereum.

Context

The DAO a fost lansat in aprilie 2016 in urma unuia dintre cele mai mari campanii de crowdfunding la momentul respectiv(peste 150 de milioane de dolari stransi de la aprox. 11.000 de investitori) avand in spate dorinta de a crea primul fond VC descentralizat pe Ethereum. Similar cu felul in care un DAO este structurat in prezent, acesta avea la baza un token de guvernanta si multiple smart contracts prin intermediul carora investitorii isi puteau directiona fondurile cu scopul de a genera profituri pe care ulterior sa le si incaseze.

Un experiment ambitios, pentru o industrie foarte tanara, acesta structura venea la pachet si cu riscurile de rigoare, drept fiind faptul ca in saptamanile imediate au fost semnalate in cadrul unor publicatii multiple vulnerabilitati ce puneau in pericol securitatea contractelor.

Desi investitorii au fost avertizati in mod repetat sa isi retraga fondurile iar indivizi precum Gavin Wood incercau sa atraga atentia asupra potentialelor riscuri asociate cu astfel de entitati, pe 17 iunie 2016 ”the DAO” a fost hacked, rezultatul final fiind transferul a 3,6 milioane de Ethereum(o treime din totalul de 11.5 milioane) din treasury.

Din fericire fondurile au fost supuse unui locking-period de 28 de zile conform smart-contractului, timp in care comunitatea Ethereum a fost nevoita sa vina cu propuneri pentru a decide soarta celor aproximativ 70 de milioane de dolari furati, crazy times indeed.

To fork or not to fork?

A fost un moment de cotitura pentru intreaga industrie deoarece de o parte a baricadei se aflau cei care credeau in ”the code is law” si ca atare banii ii apartin de drept entitatii responsabile de hack iar de cealalta se aflau oameni precum Gavin si Vitalik care considerau ca in astfel de situatii este justificata implementarea unui hard fork prin care fondurile se pot intoarce catre comunitate.

Acest debate are mai mult valente etice, let me explain:

- Argumentul ”the code is law” are sens pentru cei care cred cu tarie ca atunci cand o vulnerabilitate din cod este exploatata ea este si valida, iar un hard fork nu este justificat deoarece ar fi similar cu un bailout pe care l-ar face o entitate centralizata. Asadar, tot ce este scris, devine in totalitate asumat si nu se poate sterge, its there for eternity!

- Evident, exista si o tabara mai flexibila care empatizeaza cu valorile cypherpunk, dar care accepta si compromisuri numai in cazuri absolut justificate. TLDR, codul poate sa nu functioneze by design asa cum ne asteptam pentru ca este scris de oameni, deci automat este supus unor potentiale erori.

Te poti contrazice ad infinitum in legatura cu cine are dreptate. Frumusetea tehnologiei blockchain si a proiectelor precum Bitcoin sau Ethereum sta in faptul ca puterea de decizie in astfel de situatii va fi mereu in mainile comunitatii deoarece au la baza un consensus. Daca comunitatea decide prin vot ca este mai sanatos pentru viitorul Ethereum sa se faca un hard fork și ca fondurile trebuie sa se intoarca in posesia celor de drept atunci there is no debate to be had.

Astfel, in 2016 Ethereum a trecut printr-un hard fork(89% au votat pentru) in urma caruia reteaua a fost separata in Ethereum Classic, o versiune in care fondurile nu au fost inapoiate niciodata si reteaua Ethereum pe care o utilizam in prezent si care a permis comunitatii de investitori sa isi recupereze fondurile. A fost al doilea cel mai important eveniment din istoria crypto(Whitepaper-ul Bitcoin va fi mereu pe locul I), si ce este fascinant in opinia mea este ca a fost cauzat de un DAO.

Daca asta se intampla in 2022 un hard fork ar fi fost probabil exclus din ecuatie, insa la momentul respectiv Etherumul furat insuma undeva la 5% din totalul aflat in circulatie, iar ce lasa si mai multe semne de intrebare este faptul ca probabil faptasul a vrut mai mult sa transmita un mesaj, deoarece a transferat doar o treime din totalul la care avea acces.

Atunci cand esti early intr-o industrie trebuie sa fii pregatit pentru astfel de evenimente iar felul in care s-au intamplat lucrurile a contribuit enorm la adoptia si succesul de care ne bucuram in prezent deoarece este putin probabil ca Ethereum sa fi fost unde este acum fara acel hard fork.

Inceputul unei noi ere pentru DAOs

In urma hack-ului si deciziei luate de comunitate, tokenul $DAO a fost delistat de pe majoritatea platformelor de tranzactionare iar increderea in astfel de structuri a fost afectata negativ o buna perioada de timp.

Vitalik Buterin insa nu a renuntat la idee, si a continuat sa sustina initiative si sa lucreze la noi concepte de guvernanta si management, in speranta ca intr-o zi DAOs vor fi the way to go cand vine vorba de acumulat fonduri pentru a sustine o idee sau misiune.

Fast forward pana in prezent, DAOs cu siguranta au crescut si vor continua sa evolueze si chiar daca 2022 va fi sau nu ”the year of the DAO”, macar putem spune ca 2016 sigur a fost. :)

Observe & Understand: that is my religion!

Alex ”Shinmen T”

=================================