The Crypto Insider PRO #41: Mituri & NFT-uri. Nebunia ENS domains. Achizitia Twitter. Leadership in web3.

Disclaimer: Tot ceea ce scriem in newsletterul “The Crypto Insider PRO” e o radiografie a industriei asa cum o vedem noi, prin prisma informatiilor care sunt publice pentru toata lumea. Nu suntem in masura sa dam sfaturi investitionale nimanui, prin urmare ceea ce faceti cu propriul capital este o decizie personala.

Inainte de toate, un aspect tehnic: pentru ca e-mailul e destul de lung, Google il va taia si va afisa un mesaj pe care trebuie sa dati click pentru a vedea tot e-mailul intr-o noua fereastra.

Sper ca nu ati ratat episodul cu Rod & Tim:

In newsletterul de azi:

Vlad scrie despre NFT-uri si miturile din jurul acestora

Endi aduce in prim-plan vanzarile si oportunitatile de la ENS

Razvan exploreaza achizitia Twitter

Matei discuta leadership-ul in Web3.

The Macro

Plecand de la BAYC am avut cateva discutii lungi despre NFTs in ultimele luni, cu oameni din diverse domenii, mai mult sau mai putin tehnice. Am incercat sa iau pulsul, sa inteleg ce nelamuriri au, care sunt intrebarile recurente si ce blind spots avem noi cryptobolnavii atunci cand ne raportam la cel mai sexy narativ al industriei.

Nu cred ca ar trebui sa dau din casa, dar suntem in familie pana la urma :) Marti va iesi un podcast la care am fost invitat. E unul dintre cele mai populare din Romania si cred ca desi subiectele au fost variate am facut un bun lobby pentru crypto. Are legatura cu ce scriam mai sus pentru ca s-a vorbit despre NFT-uri si o parte din miturile negative care sunt fluturate adesea de sceptici.

Imi doresc ca urmatoarea fraza sa nu sune arogant pentru ca validitatea ei anuleaza posibilul ton arogant: cine are probleme sa inteleaga de ce e important sa se poata verifica autenticitatea si ownership-ul unui asset digital nu intelege de fapt cum functioneaza tehnologia.

In plus, exista un bias care ii face pe multi sa piarda oportunitatile din crypto: ceva care este volatil si speculativ nu este AUTOMAT si ceva lipsit de valoare.

Toate lucrurile important din tehnologie, in fazele lor early si pe masura ce lumea si-a dat seama de potentialul inovatiei, au avut o curba exponentiala; singura diferenta este ca nu puteai cumpara o sacosa de Facebook desi puteai sesiza ca toata lumea va fi eventually pe FB.

Poti privi imaginea de mai jos si sa crezi ca e doar speculatie pe baza unor poze cu animale de pus pe Twitter sau poti sa o vezi ca fiind mai mult decat atat TOCMAI pentru ca argumentele ce tin de tehnologie te conving de asta.

Am observat ca adesea, pentru ca raman blocati in "un jpeg care costa sute de mii de dolari, cum e posibil? Vai,vai" nu se mai gandesc niciodata la posibile use-case-uri. Pur si simplu acolo se face un scurtcircuit si rationamentul nu merge mai departe pentru a identifica situatii in care NFT-urile au logica totala, cum ar fi zona de ticketing. Dar daca au rabdare si le-o explici, poti genera un "aha moment".

Pana la urma, adoptia depinde de doi actori:

1. De noi sa explicam mai bine si

2. De capacitatea outsideri-lor de a fi deschisi sa inteleaga

Din dorinta noastra de a convinge pe toata lumea ne pierdem uneori timpul vorbind unor urechi ce nu isi doresc sa auda.

De asta TCI PRO, ca produs, nu e pentru toata lumea ci pentru o minoritate care deja stie barca in care a ales sa se suie. Iar asta o veti vedea peste ani "connecting the dots looking backwards", dupa cum spunea Steve Jobs.

Take care,

V

==========

Stay Curious

10k Club

Povesteam la It’s NFTime 31 despre vanzarile de domenii.eth pe ENS care au ajuns la volume record. Si continua sa o faca.

O crestere de 3800% in ultimele 7 zile. Majoritatea din secondary sales a domeniilor din 3 si 4 cifre. Luni, 24 aprilie se mintasera toate domeniile din 3 cifre si inca aveau un floor price(FP) de 0.5 ETH. Azi FP e la 9 ETH.

Marti inca se mintau cele din 4 cifre. Azi FP la ele e de 0.9 ETH. Domeniile ENS sunt disponibile din 2017. Deja de mai bine de 1 an ne aflam intr-o nebunie cu NFT-urile in general si totusi, a durat 5 ani pana cand toate domeniile din 3 si 4 cifre sa fie mintate. De la 001 la 9999. Suna cunoscut? Nu exista domenii dintr-o cifra sau din doua pentru ca putem minta un domeniu.eth doar daca are minim 3 cifre/litere/emoji/combinatii dintre ele. 001.eth a fost mintat acum 2 ani si e la vanzare cu 420 ETH (+1 milion $). Cine ar fi nebun sa dea atat? Pai momentan cel mai scump a fost vandut 555.eth pentru 55.5 ETH. Mintat in decembrie 2019. Asa ca cine stie:

008.eth a fost vandut pentru 20 ETH:

Chiar si unul din 4 cifre a fost vandut pentru 12 ETH:

​​

Dar, de ce? Pentru ca in primul rand vorbim de cultura. Aproape tot ce se intampla cu fiecare NFT din categoria Blue Chip sau cu fiecare brand mare precum unul din categoria luxury ori un club de fotbal, are in spate cultura. Apoi, cu piesele potrivite din puzzle, devine un self-fullfiling prophecy. Sunt atatea colectii care au atins un FP de 1 ETH fara se se fi intamplat absolut nimic notabil. In ceea ce priveste ENS, e deja un STANDARD in industrie, sunt 345k oameni care au un domeniu.eth si peste 800k domenii existente. E cea mai mare comunitate din tot ecosistemul NFTs. Succesul cifrelor.eth e succesul tuturor.eth. Oricand pot aparea colectii cu alte maimute, seria 2 din altceva, airdrops cu catei samd. Dar colectia numerelor de la 001 la 9999.eth o sa fie una singura.

Si desi semnele erau acolo, vezi punk6529 de exemplu, nu le-am vazut. Intotdeauna cand un NFT e pe buzele tuturor, FP pare ca e mare, cel putin la momentul ala. Uitandu-ne la o colectie al carei FP e de aproape 1 ETH, posibil sa ne uitam ca si cum am pierdut trenul. In special ca nu e o colectie, asumata de o echipa si cu un roadmap. Sau e o colectie? Pe principiul mfers sau altele, de tipul CC0, detinute de comunitati? Pai sa vedem. Intre timp s-a creat un canal de Twitter (6k followers) si unul de Discord (4.2k members) si s-a dat si un nume “colectiei”: 10k Club. @danielgothits e in spatele lor. Un degen destul de cunoscut, cu peste 40k followers, care a preluat initiativa de a ii aduce pe toti sub aceeasi umbrela.

Mai mult, pana acum cateva zile era foarte greu sa identifici care e FP, avand in vedere ca nu e o colectie cu nume si prenume pe OpenSea sau Looksrare. Dar developerii din spatele gem.xyz au creat filtre prin care putem identifica FP pentru domeniile .eth din cifre. Aici din 3 si aici din 4.

Un alt dev din comunitate a creat digitclub.xyz, un tool prin care putem verifica FP atat pentru colectia din 3 cifre cat si pentru cea din 4. Se actualieaza la 6 ore. La scrierea articolul FP e de 0.9 pentru ENS din 4 cifre si tool-ul inca arata 0.5 ETH.

Si de aici devine interesant. Exista deja si tenk.club, un tool unde dupa ce introduci numarul care te intereseaza, iti afiseaza cum arata NFT-ul cu numarul respectiv din unele dintre cele mai cunoscute colectii: Punks, BAYC, CoolCats, Doodles, Azuki si chiar Mfers sau Tiny Dinos. Bine, chiar si din (cough, cough) Mekaverse! De ce devine interesant? Pentru ca plecand de la cultura care conduce tot spatiul asta, probabil subdomeniile vor fi ceva foarte important, in special pentru numere.eth. Poate ca nu iti mai permiti sa cumperi 555.eth. Dar poate ca punk.555.eth, bayc.555.eth, veefriends.555.eth, mfer.555.eth vor fi mai la indemana. Si uite cum apare si utilitatea pe langa cultura. (Aproape) toti cei care suntem de ceva timp in spatiul asta, si cei care urmeaza sa apara, intelegem cat de important e sa detii in format digital dreptul asupra a ceva.

Exista un endorsment foarte mare din partea unor OGs, care fac parte din multe colectii cunoscute, precum BAYC:

Punks:

Chiar si Sartoshi:

Nu au ratat nici Coindesk sau Decrypt. Sunt 10.000, fiind cifre sunt usor de inteles universal si au dat serverele ENS peste cap:

​​

Disclosure: Dupa ce am terminat articolul, am cumparat 4003.eth.

Vor reusi sa devina un status/blue chip pentru mult timp de acum incolo? Daca ne uitam la toate elementele de mai sus, asa pare. Adevarul e ca nici eu si nici altcineva nu putem spune cu siguranta asta. Doar putem avea pareri documentate.

Pana atunci,

Ramaneti curiosi, Endi

=================

Prin ochi institutionali

Despre achizitia Twitter

Bancherii (si nu numai) adora numele de cod pentru procesele de fuziuni si achizitii. De cateva ori acestea “pica” si destul de bine, alteori nu. Am lucrat in tranzactii cu nume de la aproape toate culorile de pe lume pana la cele cu valente in diverse mitologii sau nume de cod din universul Chronicles of Narnia. Scopul folosirii lor este pentru a diminua riscul de scurgere de informatii private despre o tranzactie in desfasurare.

Procesul pentru achizitia Twitter are numele de cod “Project X”. Musk (si consilierii sai) au infiintat trei companii cu sediul in Delaware pentru achizitie: X Holdings I (va fi compania-mama), X Holdings II (va fi cea care va ingloba Twitter) si X Holdings III (va ajuta in procesul de finantare). Simbolul X are o istorie mai veche cu Musk, el fiind detinatorul domeniului X.com si, de asemenea, declarand in trecut ca o companie cu numele “X” care sa inglobeze Tesla si SpaceX nu ar fi o idee rea.

Achizitia ar fi cea mai mare tranzactie de delistare a unei companii publice din 2016 incoace (tranzactia Dell / EMC de $67 miliarde) insa, prezinta multe alte elemente distinctive. Rapiditatea cu care oferta a fost acceptata (sub doua saptamani), personalitatea si notorietatea lui Musk, faptul ca multe reactii si replici la limita reglementarilor au fost facute “in vazul lumii” pe Twitter ori nivelul cel mai mare de contributie personala intr-un deal din istorie sunt doar aspecte interesante.

Desfasurarea evenimentelor

In tabelul de mai jos avem un sumar al momentelor importante din actualul proces de achizitie.

De la lansarea publica a ofertei pana la acordul Boardului Twitter au trecut mai putin de 2 saptamani, marcand una dintre cele mai (foarte probabil cea mai) rapida tranzactie de acest calibru din istorie. Reputatia lui Musk (manifestata prin dezvoltarea companiilor sale), statutul sau (cea mai bogata persoana cu averea cunoscuta) si implicarea sa activa au fost factori cheie in desfasurarea rapida a procesului. De asemenea, faptul ca Musk a fost ok sa isi construiasca oferta bazandu-se doar pe datele valabile in spatiul public despre Twitter si nu a cerut acces la informatii private (care ar fi durat sa fie adunate si livrate intr-un mod friendly + sesiuni de Q&A ulterioare asupra datelor) a contat extrem de mult. Mai mult, implicarea advisorului principal al lui Musk, Morgan Stanley, in organizarea construirii pachetului de finantare a fost deosebit de important - Morgan Stanley si-a asumat o parte mare din pachet, pe langa angajamentele altor 11 banci.

Aprilie pentru perechea Musk / Twitter a fost plin de evenimente. Pornind de la anuntul “surpriza” de pe 4 Aprilie al lui Elon ca a strans 9.2% din actiunile Twitter, refuzul acestuia de a primi un loc in Consiliul de Administratie al Twitter (de acolo ar fi putut avea un cuvant de spus din interior despre lucrurile pe care vroia sa le schimbe - a fost primul semnal ca Musk ar avea alte planuri) si continuand cu scrisoarea de intentie de a achizitiona Twitter de pe 13 Aprilie. Reactia boardului Twitter a fost una destul de naturala - sa activeze un mecanism de aparare pentru a avea timp sa isi evalueze optiunile. Acest mecanism de aparare a fost sub forma unui poison pill, care, in forma adoptata de Twitter, ofera dreptul tuturor actionarilor, mai putin cumparatorului perceput ca ostil, sa cumpere actiuni la un pret cu discount. Triggerul mecanismului si identificarea cumparatorului ostil ar fi cand acesta ar fi adunat o participatiune de 15% din actiuni. Mecanismul are rol de a face mai costisitoare achizitia companiei. Un raport din Financial Times precizeaza ca mecanismul nu a fost pus pentru a-l bloca pe Musk de la a negocia un deal, ci pentru a-l opri sa cumpere Twitter la un pret perceput ca fiind prea mic. Insa, alti cumparatori (white knights) nu si-au facut aparitia, iar in acest timp Elon si adviserii sai au inceput charmul prin canalele secundare. Unul dintre momentele decisive a fost pe 21 Aprilie cand Musk a facut public pachetul de finantare avand scrisori de angajament de la marile banci de pe Wall Street, dovedind astfel ca planurile sale sunt serioase. Imediat dupa, Musk a avut conversatii cu actionarii Twitter care au pus presiune pe Board si, in final, cu Chairmanul Boardului pentru a pune la punct ultimele detalii. Presiunile din partea investitorilor au fost motivate si de faptul ca multi au achizitionat stockul cand acesta era pe la $20. Este extrem de probabil ca in timpul sedintei boardului Twitter, adviserii pe partea lor sa le fi demonstrat ca pretul de $54.20 este rezonabil, avand in vedere conditiile macro actuale si felul in care sunt evaluate companiile similare.

Acceptarea ofertei indicative este un pas important, dar intermediar in tranzactie. Pana ca aceasta sa devina firma, Elon si adviserii sai vor trebui sa desfasoare activitati de confirmatory due diligence (ex. a avea discutii cu echipele tehnice sau operationale ale Twitter pentru a vedea executia precedenta+viitoare) si, de asemenea, aceasta va trebui sa treaca aprobarile autoritatilor. La final, un vot al actionarilor Twitter asupra ofertei finale va consemna achizitia.

Pachetul de finantare

Oferta indicativa are un pret de achizitie de $54.20 si este un all-cash offer (oferta ce nu implica acordarea de actiuni in compania ce achizitioneaza catre actionarii companiei achizitionate), implicand o evaluare fixa a Twitter pe care oferta o presupune. Pentru a acoperi aceasta suma, Musk si consilierii sai au incropit un pachet de finantare de $46.5 miliarde intr-un ritm extrem de rapid.

Pachetul de finantare presupune imprumuturi de $25.5 miliarde, dintre care $12.5 miliarde reprezinta un imprumut (margin loan) pe baza unor actiuni Tesla ca si collateral, si un equity cheque (contributii personale) de $21 miliarde care, in lipsa altor parteneri, vor trebui acoperite de Elon Musk. Structura pachetului de finantare si angajamentele bancilor pot fi urmarite in graficul urmator:

Nivelul contributiilor personale ($21 miliarde sau 45% din oferta totala care impreuna cu imprumutul bazat pe actiunile Tesla ridica stacheta la peste 70%) a fost deosebit de important in structurarea finantarii intr-un ritm asa de rapid si intr-un cuantum atat de semnificativ si este posibil ca acesta sa fi fost influentat si de dinamicile tranzactiei. Un equity cheque de un asemenea cuantum nu a mai existat in istorie pana acum. Equity cheque-urile in tranzactiile obisnuite se situeaza undeva pe la 35-40%. Bancile au fost contactate de Morgan Stanley in sambata Pastelui catolic si au avut timp pana miercurea urmatoare sa trimita scrisorile de angajament prin care sunt de acord sa sprijine finantarea tranzactiei. In mod normal, acest proces ar dura minim o saptamana datorita numeroaselor materiale si comisii interne prin care propunerea ar trebui sa treaca. Un alt factor important a fost si lipsa informatiilor private, desi acest lucru este destul de uzual pentru scrisorile de angajament pentru o oferta indicativa.

Imprumutul de $12.5 miliarde acordat pe baza actiunilor Tesla a fost cel mai usor de sustinut si observam ca acesta va veni de la 12 banci vs. portiunea de $13 miliarde care este acoperita in proportie de 90% de 4 banci. Collateralul este format din actiuni Tesla in valoare de $62.5 miliarde (cam 40% din stake-ul lui Elon). Musk are in acest moment c.163 milioane de actiuni dintre care 88 milioane sunt deja folosite drept collateral pentru imprumuturi in scop personal, conform unor documente din August anul trecut. Insa, Musk mai are zeci de milioane de actiuni nevestate si alte actiuni la care va avea acces pe viitor, acestea fiind dependente de performantele companiei care au fost pozitive in trimestrul precedent. In perioada urmatoare, bancile vor urmari sa sindicalizeze aceste imprumuturi catre creditori privati - mecanismul implica faptul ca bancile isi iau angajamentul ca ele vor furniza cu siguranta suma necesara insa, acestea incearca sa functioneze ca un intermediar si sa ofere partea pe care nu o doresc pe bilant catre investitori specializati pe zona de credite.

Portiunea de $21 miliarde in contributii personale ale lui Musk (+alti eventuali investitori) este elementul cheie al tranzactiei si nu este inca 100% clar de unde aceasta suma va veni. Imaginea a inceput sa se limpezeasca dupa ce saptamana aceasta (marti-joi), Musk a vandut actiuni Tesla in valoare de $8.5 miliarde (mai mult de 9.6 milioane actiuni la preturi intre $822 si $999 per actiune). Joi seara acesta a declarat pe Twitter ca nu va mai vinde alte actiuni: “no further TSLA sales planned after today”. Conform unor calcule Bloomberg (pre-vanzarea actiunilor), Musk ar fi ramas cu $3 miliarde in cash sau instrumente extrem de lichide dupa ce a cheltuit $2.6 miliarde pentru a achizitiona participatiunea de 9.2% in Twitter. Restul portiunii de equity va trebui sa fie acoperita fie de Musk in continuare (prin alte vanzari de actiuni Tesla sau prin oferirea unei portiuni din celelalte companii ale sale), fie de un alt investitor care va face echipa alaturi de Musk. Thoma Bravo, un specialist al tranzactiilor in tehnologie, este un nume vehiculat cu care Musk si consilierii sai ar purta discutii. Insa, si alte firme de investitii, fonduri suverane de investitii sau birouri de investitii ale familiilor wealthy din lume sunt asteptate sa fie contactate de Morgan Stanley si ceilalti consultanti pentru a le fi testat apetitul de participare. De asemenea, actionarii actuali ar putea sa isi rostogoleasca parte din actiuni in noua companie. Probabilitatea ca o corporatie sa se implice alaturi de Musk este destul de mica deoarece impartirea guvernantei si a controlului nu ar fi destul de usoara. In 2016, cand Twitter a trecut printr-un proces failed de vanzare, Walt Disney si Salesforce au fost interesate de a prelua compania.

Cateva consideratii

Faptul ca Twitter va deveni o companie privata va lua un pic din presiunea rezultatelor, a “ochilor”, judecatilor, corelarilor si a comunicarii constante cu piata si va lasa pe Musk, impreuna cu echipa agreata de acesta, sa dezvolte Twitter conform planului sau. Pe de alta parte, faptul ca bancile ofera niste cantitati de imprumuturi semnificative unei companii ce deja era in zona de junk (companie a caror imprumuturi sunt riscante, nu sunt investment-grade, si poarta o rata de dobanda destul de mare) vine cu un alt nivel de monitorizare si asteptari de performanta. Bancile vor fi focusate pe plata datoriei, pe generarea de cash flow si pe executia business planului. Musk a participat personal in calluri cu bancile pentru a le prezenta perspectiva sa asupra evolutiei Twitter si pentru a le face confortabile sa sustina tranzactia. Pe surse, printre ideile discutate de Musk ar fi fost imbunatatirea profitabilitatii prin diminuarea costurilor si taierea de joburi. Au fost discutate de asemenea introducerea unui serviciu de abonamente (subscription service) si imbunatatirea veniturilor din advertising.

Un alt semn de intrebare este stilul de management pe care Musk il va aborda: unul similar cu Tesla unde este mult mai implicat sau cu SpaceX, unde mare parte din prerogative sunt lasate unor specialisti.

Evolutia Twitter va fi urmarita cu interes avand in vedere ca a ajuns sa fie o platforma utilizata si in exprimarea (si formarea) parerilor politice. Avem mid-term elections anul acesta si in 2024 alegerile prezidentiale in State, iar o buna parte din discutii vor fi purtate si pe aceasta platforma.

Razvan

=================

Leadership in Web3

Asa-numita a patra revolutie industriala, caracterizata prin automatizarea proceselor de manufactura si implementarea IoT, cloud computing si AI construieste deasupra celei de-a treia care ne-a adus calculatorarele si primele sisteme de operare.

Printre caracteristicile ultimei revolutii numaram interconectivitatea, transparenta, descentralizarea, viteza si, in mod evident, digitizarea. Autonomia sistemelor, software-urilor si a echipelor de lucru este cruciala pentru a putea scala la nivelul miliardelor de potentiali utilizatori.

Si cu toate ca am vorbit despre inca o revolutie industriala, putem folosi si termenul de Web3 interschimbabil. Ownership asupra platformelor pe care le utilizam, autonomie deplina si recompensata, nevoia de scalare si decizii descentralizate. Crypto este un produs secundar al acestei revolutii, este o nevoie nascuta, imaginata si facuta realitate chiar daca o multitudine de oameni inca se incapataneaza sa faca pasul catre prezent.

Fiecare schimbare aduce, de la sine, alte schimbari. Nu iti poti schimba felul de a trai fara a schimba si felul de a fi, oamenii cu care stai si poate chiar ce faci in timpul liber. Iar pentru cei care lucram in web3, acelasi principiu se aplica, de data asta, in materie de conducatorii care ies in fata.

Daca acum cateva zeci de ani o fabrica cu 1000 de muncitori era considerata a fi o operatiune uriasa, aflam astazi ca mii si zeci de mii de developeri imprastiati in toate Layer 1s lucreaza impreuna, simultan, pentru acelasi produs, fara sa ne mire. Puterea de a ne obisnui cu lucrurile noi se observa cel mai bine uitandu-ne in urma.

O fabrica locala avea nevoie de o conducere puternica si determinata pentru a impiedica grevele sau pentru a spori productivitatea muncitorilor necalificati dar care trebuia sa se angajeze pentru a-si duce traiul. Acest top-down approach insa este inutil in Web3 - unde comunitatile dau viata proiectelor, descentralizarea este nu numai ceruta ci si dorita si cultura este promovata si incurajata.

Si totusi, cum ne adaptam schimbarii acesteia? Este nevoie ca cineva sa conduca aceste grupari? Daca da, cine?

Transformational leadership

DAO-urile se schimba de la o zi la alta si ne arata nevoia unor noi lideri. Facand trecerea de la stilul tranzactional de conducere, unul prin care ordinea si structura sunt foarte importante, bunele practici din DAO-uri arata ca o conducere bazata pe inspiratie, motivare, autonomie este preferata. Asta este ceea ce numim transformational leadership.

Daca ati intrat pe vreun Discord al unei astfel de organizatii este greu sa nu fi observat un lider. Adesea, oamenii graviteaza automat in jurul lor fiindca ei sunt de incredere, par sa stie ce sa faca si cand anume. Si mai observam o schimbare de atitudine din partea lor - dintr-o data, nu se mai numesc “sefi” sau “manageri” ci “gardeners”, “stewards”, “shapers”, “shepherds”.

Schimbarea de nume arata coborarea de pe un piedestal si intrarea in randul colegilor de echipa, recunoasterea faptului ca unitatea ca grup conteaza mai mult decat individul si o mica influenta draguta a culturii Web3 :)

Prin abilitatile lor, acest nou tip de lideri poate mobiliza cu rapiditate grupuri mari de oameni in mediul online si se angajeaza sa conduca nava in ape tulburi si necunoscute. Intr-un mediu atat de nou, orice actiune este pionierat. Situatiile care pot aparea sunt complexe, dificile, necunoscute si doar un lider flexibil si agil se poate adapta. Fiindca nu este nevoia ca doar el sa se adapteze ci sa pregateasca si echipa pe care o conduce sa fie pe aceeasi lungime de unda. Si mi se pare ca rafathebuilder o pune bine in cuvinte:

“DAO Leaders don’t give you a map, they give you the confidence to create your own.”

Lideri in DAOs

Online-ul ne-a bagat pe toti in aceeasi oala: diferite etnii, religii, culturi care s-au gasit dintr-o data lucrand impreuna. Eram pregatiti cand s-a intamplat asta? Probabil ca nu. Dar daca astepti pana este pregatit, va fi prea tarziu. Toata lumea va fi si ea deja pregatita.

Si pentru asta, liderii transformationali au datoria de a elimina cat mai mult din frictiunile create in comunicare din cauza diversitatii umane cat si a uneltelor de comunicare precum Discord, Telegram sau Twitter. In ethos-ul Web3, trebuie sa incurajeze ownership-ul si sa lase loc celorlalti.

Leadership-ul in DAOs are loc la nivel de grup. Cel care astazi este liderul maine se poate intoarce la a urmari pe altcineva. Fiindca este imposibil sa stim ce trebuie sa facem cand nu stim ce urmeaza. Leadership-ul este fluid, mai multi oameni din acelasi grup vor veni la conducere cand le va veni timpul. Iar pentru asta au nevoie sa fie incurajati in prealabil, sa isi dezvolte increderea in sine, sa invete bune practici si sa ii sustina, la randul lor, pe ceilalti. Web3 nu are nevoie de lideri care sa conduca cu o mana de fier. Web3 are nevoie de mai multi lideri transformationali si de echipe autonome.

“The leader is the one who knows what to do next.” - Tracheopteryx

Matei

=================================