The Crypto Insider PRO #42: A sasea saptamana rosie. Politica FED-ului. Maturizarea NFTs-urilor. DeSci.

Disclaimer: Tot ceea ce scriem in newsletterul “The Crypto Insider PRO” e o radiografie a industriei asa cum o vedem noi, prin prisma informatiilor care sunt publice pentru toata lumea. Nu suntem in masura sa dam sfaturi investitionale nimanui, prin urmare ceea ce faceti cu propriul capital este o decizie personala.

Inainte de toate, un aspect tehnic: pentru ca e-mailul e destul de lung, Google il va taia si va afisa un mesaj pe care trebuie sa dati click pentru a vedea tot e-mailul intr-o noua fereastra.

Dupa cum probabil stiti deja, Beni de la Elrond vine la TST sezonul 2, pe 11 mai. O sa auziti o sumedenie de lucruri in premiera :)

In newsletterul de azi:

Vlad scrie despre cele 6 saptamani rosii ale bitcoinului

Endi aduce in prim-plan maturizarea industriei de NFTs

Razvan exploreaza ultimele macro miscari

Shinmen discuta despre DeSci.

The Macro

Daca nu se intampla nimic iesit din comun pana maine seara, vom incheia saptamana cu inca un candle rosu. Al 6-lea; setup nemaintalnit de mine de cand urmaresc bitcoinul. In video update-ul de saptamana trecuta am share-uit graficul asta de mai jos care, sub o forma sau alta, e prezent la toti analistii seriosi de pe Twitter.

36k e un loc perfect de bounce si cred ca sunt premise ca acesta sa fie destul de puternic. Nu exclud o retestare a 50 MA ( linia neagra aflata la 45k) in urmatoarele 3-5 saptamani, cu atat mai mult cu cat si bursa americana arata totusi prea rau: 45% din companiile de pe Nasdaq sunt deja intr-o corectie de peste 50%.

Nu stiu cati cei ramasi in crypto vand risk assets pentru a-si acoperi alte pierderi, dar sunt convins ca balenele se folosesc de evenimentele macro pentru a starni panica in piata si a face munti de bani lichidand retail-ul care spera sa poata sa faca frontrunning.

Atunci cand tot peisajul este colorat in verde, valoarea vine din a identifica ce e rosu si viceversa. In prezent, avem o sumedenie de metrics care arata rau ( inevitabil atunci cand ai 6 saptamani cu pretul in cadere) si atunci e interesant de vazut ce iese din rand.

Hash rate-ul e unul din graficele care canta pe alta voce iar asta e cu atat mai important cu cat minerii joaca un rol determinant in prezentul si viitorul nu doar a retelei in sine ci si a evolutiei pretului. Dintre toti actorii, ei sunt cei care au cel mai mult skin in the game avand in vedere cresterea constanta a pretului la infrastructura de mining.

Am ajuns la jumatatea drumului pana la urmatorul halving. Acum 4 ani pe vremea asta, in aproximativ acelasi punct al ciclului, pretul unui bitcoin era $8000 (aici o analiza foarte interesanta facuta la acea vreme de cei de la Blockware). Range-ul in care ne-am invartit in ultimele zile e la 4-5x distanta de acea valoare. Stiu ca 4 ani pare mult timp cand nu contextualizam dar, in realitate, e un orizont investitional corect. In plus, din punct de vedere al jucatorilor din piata si al awareness-ului, progresul facut este exponential si am certitudinea ca actualele convulsii economice nu vor face decat sa accentueze rolul determinant pe care industria crypto trebuie sa il joace pe viitor.

Protocoalele de layer 1 sunt tot mai populate cu dapps care au utilitate, un model de business si utilizatori. Este inevitabil ca jucatorii non-bitcoin sa acumuleze tot mai multa valoare si sa creasca mai repede decat regele ecosystemului, dar asta nu se poate face decat in ape ceva mai linistite. Still, deal-urile cele mai bune le vom gasi in vremuri de restriste.

Take care,

V

==========

Stay Curious

NFT-urile se maturizeaza, nu mor!

Vanzarile de NFTs sunt in declin. E asta sfarsitul inceputului pentru NFTs? 

Fix asa isi incep cei de la Wall Street Journal ultimul articol legat de NFTs, la pachet cu o analiza. Evident, si poza e tare sugestiva:

Povestea Vlad saptamana trecuta despre oamenii care se auto-saboteaza si nici macar nu incearca sa vada intreg tabloul doar pentru ca li se par exagerate preturile unor simple jpeg-uri si, din pacate, acolo se opresc. Pentru ei vine manusa si titlul si imaginea de mai sus. Motivul perfect sa dea un like, sa lase un comment si sa iti si scrie: “haha, ti-am zis eu, uite acum scrie si WSJ”. Si daca scrie si WSJ, e tocmai bine sa fie preluat si de cateva publicatii din fiecare tara. Si uite asa astfel de stiri fac cate un tur de glob. Si asa ajungem sa citim si noi despre “jetoane nefungibile”.

Pentru ca oamenii care scriu in general n-au skin in the game. Nu stiu ce e ala un wallet, nu sunt conectati la comunitati si de aia scriu doar de suprafata. Efectiv cunosc oameni din industrie care fac research de calitate si scriu materiale on a daily basis(chiar documentate), si totusi nu cred in blockchain si nici nu si-au transferat vreodata un token. E un job pe care il fac lipsiti de pasiune. Bifeaza un task, si doar iau un salar(de x ori mai putin decat ar putea daca ar fi pasionati).

Pe scurt (in afara de faptul ca spre finalul articolului dau exemple pozitive din piata), cei de la WSJ au scris de un decline de peste 90% in ceea ce priveste numarul NFT-urilor tranzactionate si o scadere de 88% a wallet-urilor active. Analiza on chain spune altceva:

Dincolo de x-urile la care cel putin la un moment dat ne-am gandit toti, cel mai mult ne atrag la crypto si in web3 oamenii smart din industrie care nu-si dau cu parerea aiurea, ci construiesc si analizeaza date. Fiind totul transparent, e usor de demontant orice ineptie. Tom Schimdt, partener la Dragonfly Capital, nu a stat pe ganduri:

In saptamana cu articolul, top 5 colectii au inregistrat vanzari totale(atat initiale cat si secondary), de 1 miliard $. E adevarat ca apar prea multe colectii, lansate de prea multi oameni care habar nu au ce e de facut nici dpdv tehnic, nici dpdv comunitati si nici nu au macar de gand sa construiasca ceva. Si e normal ca piata sa inceapa sa se separe. In proiecte care au traction, au alaturi si comunitati, si planuri si se vede ca si executa:

Ce mai e normal sa se intample e modul in care ne raportam la orice investitie in functie de momentul in care suntem. E evident ca la inceput de drum, majoritatea suntem atrasi de povestile cu x-uri multe, intram yolo in proiecte, ne luam una-doua tepe si apoi, daca suntem suficient de curiosi incat sa incepem sa ne si educam, lucrurile pot sta altfel.

Se intampla destule lucruri care ne arata ca la nivel fundamental avem motive sa fim increzatori pe termen lung:

• Sunt peste 950k adrese unice care au vandut/cumparat NFTs in primul trimestru din 2022 (asta inseamna suficient de multi oameni pentru a conta, dar totodata suficient de putini pentru a ne da seama cat de la inceput suntem)

• Intreg anul trecut au existat volume de 40 miliarde $ in jurul NFTs; anul asta deja suntem la peste 37 miliarde $

• Conform unui raport de la Coingecko, in urmatorii 2 ani se asteapta volume de 800 miliarde $ in jurul NFTs

• Mai mult de 50% dintre cei care au raspuns studiului declara ca sunt implicati pe termen lung, cu o mentalitate de hodler, desi 42% declara ca scopul lor e de a face flip si profit:

Repet, alaturi de Cosmin, la fiecare It’s NFTime, despre probabilitatea ca mai mult de 95% dintre proiectele de NFTs sa se duca spre 0. In viata reala, dupa primii 5 ani de activitate, 90% din firme dau faliment. Daca in crypto o luna inseamna cat doi ani, ne imaginam ce inseamna in NFTs. Totul incepe cu lipsa implicarii. A echipelor, a comunitatilor, a volumelor, samd. Dar dincolo de asta, noi chiar credem ca proiectele care vor reusi(alea sub 1%), vor reusi big.

Si atunci cand va fi o iarna prelungita atat peste crypto cat mai ales peste NFTs(ca va fi), acele blue chips vor continua sa construiasca doar pentru a se intoarce mai puternice. La fel cum companii precum Airbnb sau Slack au rasarit din criza 2008-2009, asa cum Amazon a devenit ce stim azi dupa turbulentele din dot com bubble, la fel se vor detasa (daca nu au facut-o deja), si startupuri plecate din jurul NFTs. Pentru ca pariul meu e ca vor fi departe. Cu toata saga din jurul Otherdeeds si The Otherside, se pare ca cei de la Yuga Labs sunt deja exemplul de care toata lumea are nevoie.

Dupa o finantare de 450 milioane $ condusa de Andreessen Horowitz (cea mai mare finantare de tip seed din istoria finantarilor, indiferent de domeniul de activitate), acum evaluata la 4 miliarde $, Yuga Labs are parte de increderea necesara atat din partea retail-ului, institutionalilor, cat mai ales celebritatilor.

Dincolo de evaluarea de 4 miliarde $ ar mai fi:

Sigur, in afara de faptul ca in ultimele cateva zile cifrele au mai scazut cu 10-15% si ApeCoin are trecuta evaluarea fully diluted, chiar si asa, ecosistemul Bored Ape se apropie de 10% din market cap-ul Disney. Diferenta e ca Yuga Labs tocmai au facut 1 an si la anul Disney face 100 ani de cand e infiintat - 1923.

Este proiectul de la care a pornit totul. De la Nike la Adidas, la Facebook cu Meta, la Australian Open, la Samsung, Marvel, Disney, Budweiser si toate cele care apar in peisaj. Damn, pana la Vatican care lanseaza o galerie de NFTs pentru a democratiza arta:

Astea sunt doar 1% din motivele pentru care cred ca NFTs sunt aici sa ramana. Desigur, forma in care le vom cunoaste peste 5 ani va fi diferita, mult mai complexa, vom vedea posibilitati multiple de a lansa produse in jurul lor, dar toate vor avea in comun cateva lucruri: dovada autenticitatii, royalties si comunitati.

Pana atunci,

Ramanesti curiosi,

Endi

=================

Prin ochi institutionali

Sfarsitul (inca) unei saptamani tumultuoase in piata

Dupa o perioada lunga de timp in care bancile au adoptat o politica monetara neconventionala acestea sunt hotarate sa creasca ratele dobanzilor de referinta si sa isi reduca bilantul de active. Politicile neconventionale includ cresterea bilantului de active cu diferite obligatiuni, adoptarea de dobanzi de referinta negative (vezi ECB) ori indrumarea pietelor spre nivele tinta ale dobanzilor pentru a manageria asteptarile, asa numitul forward guidance. Dupa ani in care pietele au fost influentate de aceste politici, pretul si valorile din piata pot reveni la a comunica informatii de un nivel relativ mai semnificativ catre investitori.

Miercuri, guvernatorul FED Jerome Powell a anuntat marirea dobanzii de referinta in SUA cu 0.50% si inceperea programului de reducere a activelor din bilantul bancii centrale incepand cu 1 Iunie. Initial, programul va urmari reducerea activelor cu $47.5 miliarde pe luna ($30 miliarde in bonduri guvernamentale si $17.5 miliarde in obligatiuni ce au ca active suport credite imobiliare), urmand ca din Septembrie nivelul sa se dubleze la $95 miliarde pe luna.

Scanteia ce a aprins o crestere in piata asemnatoare cu un relief rally a fost afirmatia lui Powell cum ca FED nu ia in considerare (intr-un mod activ) cresterea dobanzilor de referinta cu 0.75%. De mentionat ca inainte de sedinta comitetului, piata alocase o posibilitate semnificativa (intr-o perioada chiar de 50%+) pentru ca la urmatoarea sedinta de politica monetara din 14-15 Iunie dobanda sa fie marita cu 0.75%. In acelasi ton, cu cateva zile inainte, pe 3 Mai guvernatorul bancii centrale a Australiei a surprins pietele prin decizia de a creste dobanda de referinta cu 0.25%, semnaland in acelasi timp ca vor mai urma viitoare cresteri pentru a controla inflatia. Decizia unuia dintre ultimii dovish guvernatori a fost surprinzatoare avand in vedere ca cu 2 luni in urma acesta declara ca nu ia in considerare o astfel de mutare, mai ales in mijlocul campaniei electorale de acolo.

Joi, intr-un mediu foarte volatil, investitorii au re-evaluat conditiile macro pentru pietele de actiuni si obligatiuni ce includ asteptarile inflationiste, continuarea cresterii dobanzilor, un dolar mai puternic si stirile venite dinspre guvernatorul Bancii Angliei. Chiar si fara “teama” unei cresteri de 0.75%, pietele se confrunta cu o politica monetara restrictiva ce nu a mai fost intalnita din anii 2000 (desi bazele economice sunt mult diferite de atunci). Mai jos avem asteptarile din piata privind nivelul implicit al dobanzii (linia albastra deschisa) si cuantumul de cresteri de 0.25%. Observam ca in Iunie se dau cote / se pastreaza unele asteptari la o crestere de 0.75%.

O urmare a politicilor monetare restrictive e reprezentata de repricing-ul dintre monedele nationale. DXY, indicele care reprezinta valoarea dolarului comparata cu un cos format din sase alte monede importante in comertul global, a atins maximul ultimilor 20 de ani pe baza cresterilor relative ale dobanzilor din State in special vs. euro si yenul japonez - avand in vedere ca ECB inca nu a pornit masurile de crestere a dobanzilor si le va discuta abia in Iunie, iar Banca Japoniei duce o politica de yield curve control (isi asuma sa cumpere obligatiuni pentru a pastra randamentul la un nivel fix) care a dus yenul japonez la un minim fata de dolar din ultimii 20 de ani. Un dolar puternic poate afecta si veniturile din afara SUA ale companiilor multinationale si astfel poate impacta evaluarile companiilor. Pe de alta parte, guvernatorul bancii centrale a Angliei a marit joi dobanda de referinta cu 0.25% insa, a mentionat ca se va misca mai cu atentie in lunile urmatoare avand in vedere ca a crescut probabilitatea ca UK sa intre intr-o recesiune. Posibilitatea unei recesiuni a impins lira sterlina mai jos si a contribuit la ascensiunea DXY. Situatiile intre economiile SUA si UK sunt diferite: SUA pare a se confrunta mai mult cu un soc inflationist venit dinspre cerere (piata de angajari este puternica cum Powell ne aminteste, iar cererea de produse si servicii din partea consumatorilor este de asemenea semnificativa), pe cand in UK inflatia este datorata factorilor externi care cauzeaza o restrangere a cererii consumatorilor. Populatia din UK se confrunta cu cresteri succesive ale plafonului pentru pretul energiei: 12% in Octombrie 2021, 54% in Aprilie si inca o posibila crestere de 40% in Octombrie 2022 ce pun presiune pe nivelul inflatiei din UK. Ultima cerere ar putea duce la o rata medie a inflatiei de 10% in ultimul trimestru si sa apropie economia de o recesiune. Guvernul a luat unele masuri pentru reducerea efectului acestor cresteri (scaderi de taxe locale si accize la carburanti, implementarea unor masuri de decalare a platii facturilor pe mai multi ani) si ia in calcul sa sprijine populatia si in alte moduri.

Cresterea dobanzilor de referinta si presiunile asupra inflatiei venite dinspre piata fortei de munca (raportul de ieri a fost mix insa, este a 4-a luna consecutiva cu o crestere de peste 5% a veniturilor) au dus randamentul la obligatiunile pe termen de 10 ani la valoarea de 3.1% in decursul zilei de vineri. Un randament mai mare determina un repricing al activelor riscante (ex. tech) din mai multe unghiuri: unele au cash flow-uri pozitive semnificative pe un orizont mai indepartat de timp, iar acestea sunt puse in antiteza cu o investitie mai safe intr-un bond guvernamental al carei randament este in crestere… sau mai simplu, implica un risk premium mai mare fata de investitia in bonduri. Ca o observatie, toate actiunile din fondul principal al lui Cathie Wood (ARKK) sunt in acest moment pe minus, iar fondul este la 50% scadere fata de inceputul anului. Evident, teza acelui fond nu este una pe termen scurt, iar investitorii stiu acest lucru, acestia chiar adaugand c.$600 milioane de inflows in primele 3 zile ale saptamanii.

Nivelul de corelatie intre BItcoin si NASDAQ pe 30 de zile a ajuns la maximul din Iulie 2020 pana acum, iar pretul la Bitcoin a urmat miscarile din pietele americane. Will Clemente remarca faptul ca totalul BTC care nu s-a miscat de mai mult de un an a atins un nou nivel de maxim istoric. Insa, o parte din long-term holders care au cumparat la preturi mai mari decat cel de acum au inceput sa vanda (evidentiat de cresterea long-term holders cost capitulation din graficul de mai jos ce arata vanzari in pierdere la nivel record). Insa, aceasta presiune pe vanzare venita de la cumparatorii ce au achizitionat aproape de top pare a fi absorbita de catre strong(er) long-term hands.

Dupa o perioada de outflows semnificative, fondurile de tip ETP de Bitcoin urmarite de Ultumus arata un demand la aceste niveluri de pret (+5k BTC in ultima saptamana - figura 1). In figura 2 observam un outflow de 13.8k BTC pe 3 Mai, cel mai mare din Ianuarie pana acum.

De mentionat, pe scurt, alte cateva date la nivel de adoptie care vor conta probabil pe viitor. (1) Cash app, aplicatia de plati pe telefon a celor de la Square, a raportat ca 10 milioane de conturi au cumparat BTC de la infiintare si pana in acest moment. (2) Goldman Sachs a acordat un imprumut collateralizat pe baza de Bitcoin catre Coinbase. Arca, un crypto hedge fund, remarca faptul ca aceste imprumutui sunt rareori un eveniment singular si este foarte probabil ca Goldman Sachs doar sa testeze apele, fiind impins de catre cereri venite din partea clientilor.

Razvan

=================

The Web3 Saga: #3 DeSci, un trend emergent in Web3?

Contextul

Pe masura ce tehnologia blockchain continua sa se bucure de tot mai multa adoptie, indivizi si grupuri din diverse industrii incep sa devina tot mai constienti de avantajele si promisiunile pe care aceasta promite sa le rezolve.

Grupuri semnificative de cercetatori si antreprenori din lumea academica, incep sa faca tranzitia spre industria crypto in speranta ca, folosind unelte revolutionare precum smart contracts, NFTs si DAOs vor reusi sa puna capat barierelor sistematice din lumea stiintelor aplicate.

Acest trend vine in continuarea unei miscari mai vechi ce poarta denumirea de Open Science, si care in opinia multora a dat gres in misiunea sa de a face lucrarile stiintifice accesibile publicului larg si in ceea ce priveste tratarea corecta a cercetatorilor nonconformisti. Eforturile lor colective au dat nastere unei noi miscari ce poarta numele de DeSci sau decentralized science.

Ce este DeSci?

DeSci este genul de miscare care se afla la intersectia unor nevoi mai ample:

- schimbarea modului in care sunt finantate programele de cercetare si in care ulterior sunt distribuite cunostintele/inovatiile;

- transferul proprietatii intelectuale si a valorii generate din mainile intermediarilor inapoi in mainile oamenilor de stiinta;

Problemele de natura politica si birocratica sunt unele dintre cele mai mari obstacole pe care oamenii de stiinta trebuie sa le doboare. Sistemul actual este un impediment in fata progresului deoarece cercetatorii depind in totalitate de fonduri iar accesarea acestora nu este doar dificila, ci in unele cazuri chiar imposibila. Intrebarea este de ce? Pai, hai sa vedem cum arata situatia in mare.

Pentru accesarea de fonduri un cercetator care nu dispune de influenta politica ajunge in cele mai multe cazuri sa investeasca mai mult timp si resurse in incercarea de a-si explica lucrarea si a convinge institutii sa il sustina decat in cercetarea propriu-zisa. Din acest motiv, un soi de competitie toxica a luat nastere in aceste comunitati deoarece succesul unei lucrari stiintifice este masurata pe baza unui h-index, care practic iti arata cat succes are cercetarea ta pe baza unor criterii destul de superficiale.

Zic superficiale deoarece ele au ca scop strangerea de fonduri in buzunarele intermediarilor si celor care controleaza industria. Mare parte din ”progresul stiintific” care ajunge in mass-media si in publicatii nu este construit pe niste baze solide, iar asta a dat nastere unui fenomen cunoscut sub numele de Replication Crisis. Practic, cei care controleaza fondurile vor ca cercetatorii sa vina constant cu ceva nou, care sa atraga atentia si sa obtina citari, chit ca este valid sau nu iar de aici pornesc o serie de probleme.

De-a lungul timpului foarte multe cercetari/initiative ori au fost abandonate la un moment dat din lipsa unei tehnologii mai bune/fonduri ori trebuie reinvestigate cu unelte noi pentru a vedea cat de valide sunt tezele respective in prezent. Pentru cei in charge din pacate, asta nu este o prioritate.

Un alt obstacol este ca informatiile, studiile de caz si inovatiile sunt inacesibile pentru multi deoarece intermediarii care controleaza platformele unde acestea sunt publicate cer sume exorbitante atat cercetatorilor care vor sa isi publice munca cat si celor care vor sa o acceseze.

DeSci, in misiunea sa pleaca de la o premisa comuna cu miscarea open science insa se diferentiaza de aceasta deoarece abordeaza toate aceste probleme prin intermediul tehnologiei blockchain. Majoritatea initiativelor sunt organizate in cadrul unor DAOs iar ecosistemul continua sa se mareasca, chiar daca in ultima vreme vibe-ul bearish din piata a incetinit lucrurile.

In cadrul acestor DAOs, noile comunitati de cercetatori au reusit sa stranga fonduri cu planul ca in viitor sa isi si tokenizeze datele si lucrarile stiintifice la care lucreaza. In locul intermediarilor care jucau si rolul de curators, membrii acestor DAOs fac schimb de informatii pentru a-si evalua munca si progresul intr-un mod cat mai obiectiv iar totul se petrece on-chain, deci nu exista probleme cand vine vorba de plagiat.

Exista un conflict foarte serios, in special in industria farmaceutica/biotech in ceea ce priveste patentarea si limitarea accesului la date si lucrari stiintifice. Acesta problema a fost evidenta cand a inceput pandemia deoarece unele tari/organizatii au avut acees la vaccin inaintea altora deoarece dispuneau de mai multe fonduri si au putut sa conduca cercetarile intr-un ritm mai rapid.

Fiind multi bani la mijloc deoarece cel care finaliza vaccinul primul si trecea peste toate barierele birocratice si politice ar fi putut distribui o forma (in unele cazuri inferioara) a vaccinului, automat pantenturile MRNA si rezultatele nu au fost facute publice(money first). A fost un scandal urias pe aceasta tema iar oameni precum Joe Rogan care au avut curajul de a invita specialisti seriosi din industrie au fost cancelled pentru ca au discutat public despre acest subiect. Indivizi precum Anthony Fauci au puterea de a decide daca fonduri vitale ajung unde trebuie sau nu in astfel de situatii iar jocurile politice si ramificarea acestora sunt atat de complexe incat ne depasesc pe majoritatea dintre noi. Pentru cei mai conspirationisti de fel, singura sansa e sa urmareasca unde se duc banii, dupa fiecare le leaga cum poate.

Revenind la DeSci fix astfel de probleme isi propune sa rezolve. Majoritatea suntem deja familiari cu avantajele tehnologiei blockchain iar aceasta ramura este doar un nou use-case. Pornind de la amprenta permanenta pe care o lasa orice activitate pe blockchain, la NFTs, DAOs si credentiale on-chain, oamenii de stiinta care migreaza spre Web3 devin tot mai constienti de avantajele si oportunitatile pe care le poate oferi aceasta industrie.

Cateva concluzii:

In final, scopul DeSci este crearea unor comunitati stiintifice care se pot auto-sustine prin inovare constanta si cooperare. Descentralizarea pare sa fie schimbarea de paradigma prin care vor trebui sa treaca toate industriile care vor sa supravietuiasca presiunii noii ere tehnologice, insa ramane de vazut cate vor reusi sa isi duca la capat misiunea in viitorul apropiat.

Volatilitatea si fragilitatea pietei reprezinta in continuare un risc enorm pentru cei care isi pun pielea la bataie in astfel de momente, insa motivele din spate conteaza in perspectiva, mai mult decat un potential esec.

Ramane de vazut daca DeSci se va materializa in ceva big si de durata sau daca este doar un trend. Pana una alta tot ce putem face este sa respectam initiativa!

Also, check this out! :)

 An Introduction to DeSci and the Builders Behind It (Sarah Hamburg and Alexandra McCarroll) | S1 E15

Observe & Understand: that is my religion!

Alex ”Shinmen T”

=================================