The Crypto Insider PRO #44: Bitcoin pizza day. Raportul A16z. Web3 si lumea materiala.

Disclaimer: Tot ceea ce scriem in newsletterul “The Crypto Insider PRO” e o radiografie a industriei asa cum o vedem noi, prin prisma informatiilor care sunt publice pentru toata lumea. Nu suntem in masura sa dam sfaturi investitionale nimanui, prin urmare ceea ce faceti cu propriul capital este o decizie personala.

Inainte de toate, un aspect tehnic: pentru ca e-mailul e destul de lung, Google il va taia si va afisa un mesaj pe care trebuie sa dati click pentru a vedea tot e-mailul intr-o noua fereastra.

Ultimul Crypto After Dark in care am vorbit despre scenariile pe care le avem de explorat intr-un bear market:

Subscribe la canalul Stakeborg de pe Youtube ca sa nu pierzi notificarile!

In newsletterul de azi:

Vlad vine cu mai multe grafice

Endi aduce in prim-plan Bitcoin pizza day

Razvan exploreaza raportul a16z

Shinmen scris despre aspectele din web3 care transced lumea fizica(!!)

The Macro

Am sa incerc astazi sa mai acopar o serie din intrebarile pe care le-am primit pe live, dar sa ofer si un cadru intregii discutii.

Exista o serie de metrics-uri care descriu lucruri care aparent se bat cap in cap. Daca ati vedea graficul de mai jos fara sa stiti pretul, ati concluziona ca o crestere semnificativa a numarului de adrese ( peste rezistenta anterioara) e un semn ca lumea e entuziasmata deci evolutia pretului este una pozitiva.

Stim deja cu totii ca nu e chiar asa. Faptul ca number of active addresses creste e pentru mine un semn ca inca nu am ajuns la capitularea aia ce defineste bottom-ul unui ciclu.

Dar nu doar bitcoin-ul arata rau; nici S&P500 nu e departe dupa ce a printat pe Daily lower highs si lower lows.

Stim deja ca in vremuri tulburi, crypto fiind un risk-on asset class, exista o corelatie aproape 1:1 intre ce se intampla in equity market si bitcoin. Corelatia inversa care ne intereseaza pana unde merge e descrisa de bitcoin domination, pentru a intelege daca alts-urile dupa caderi de 70-80% sunt aproape de bottom sau nu.

Dupa cum vorbeam si in live, daca intr-adevar suntem intr-un bear market si nu intr-un macro-consolidation range ( 30-69k), istoria ( dar si logica) ne spune ca dominanta bitcoinului nu doar ca ar trebui sa creasca exponential ci sa si depaseasca valorile recente, zona de rezistenta a range-ului, deci undeva la 47.5%. Asta se va intampla fie printr-un bounce de la $29k, fie printr-o capitulare si mai adanca.

Ca sa sumarizez: altsurile se vor devaloriza versus btc in urmatoarele saptamani no matter what.

E important sa adaug aici un asterisc: nu toate altsurile in aceeasi masura. Ca idee, ATOM e down 75% de la ATH, MANA e down 80% iar Solana peste 80%. Daca citesti randurile astea e posibil sa realizezi abia acum ca sunt sanse semnificative sa fi trait deja cea mai mare parte a scaderilor. Which is good :) It's always darkest before dawn. We survived!

Inainte de o ultima poza macro, as vrea sa atrag atentia asupra unui lucru. E important de inteles ca intr-un bear market pot sa existe multiple bullish bounces care sa induca in eroare. Cel mai adesea aceste bounce-uri se datoreaza traderilor care shorteaza si cumpara pentru a-si acoperi pozitia castigatoare. Vreau sa explic ceva mai precis:

• Atunci cand shortezi, tu practic imprumuti cantitatea X de tokeni ca sa o vinzi. Sa spunem ca pretul e $50.

• Atunci cand pretul ajunge la $40 si esti multumit ca "pariul tau a functionat", tu cumperi acelasi numar X de tokeni ca sa iti platesti imprumutul initial. Diferenta de la $50 la $40 e profitul tau.

La aparitia un sell off in cascada, bounce-ul care se intampla ( adesea cand RSI ajunge in oversold territory) e generat de traderii care isi acopera shorturile ca sa-si securizeze profiturile.

Sa incheiem intr-o nota optimista:

Hai sa facem un pas in spate pentru ca in perioadele naspa avem timp la dispozitie :) Evolutia industriei se vede cu ochiul liber pe imaginea de mai jos extrasa din raportul celor de la A16z ( pentru detalii mai multe vedeti si cele scrise de Razvan). Daca a fost o vreme in care crypto putea sa mearga la zero, vremea aia cu siguranta a trecut, the genie is out of the bottle. O parte din cele mai bune minti ale lumii sunt deja aici. Cea mai mare parte a fondurilor de VC traditionale sunt aici. Multi politicieni si factori de decizie sunt aici. Agenda mainstream are constant subiecte crypto, utilitatea incepe sa se faca tot mai simtita in dapps-uri cu useri si activitate iar play to earn evolueaza cu o rapiditate incredibila.

LFG!!

V

P.S. Graficul la care face referire Raoul tot mai des e ETH/USD si descrie un macro falling wedge, un bullish reversal pattern. Are 3 atingeri atat pe support cat si pe rezistenta, fapt care ii accentueaza validitatea. Daca se pastreaza in actuala structura, in august cand s-a anuntat o prima data a posibilului merge, rezistenta ar putea cobori pana la $2200-$2300. In cazul unor conditii macro macar neutre ( ceea ce este posibil, more on that in the next newsletter), spargerea rezistentei respective ar putea deschide cutia Pandorei.

==========

Stay Curious

22 mai - Bitcoin Pizza Day

De ce maine, pe 22 mai, sarbatorim Bitcoin Pizza Day si cand/cum a inceput totul? Scriam pe larg acum 1 an, povestea celor 2 pizza cumparate cu 10.000 Bitcoin. Ar fi pacat sa nu readucem subiectul in prim-plan, mai ales ca se pregateste ceva cool AF in comunitate (yo, Ralu W & co!).

Ei bine, povestea efectiva exista si astazi pe forumul bitcointalk.org, pornit de insusi Satoshi. Un exercitiu foarte bun ar fi sa deschideti thread-ul si sa incepeti sa dati scroll la cateva pagini. Sunt incredibile povestile oamenilor. De fiecare data ne minunam cand vedem unde a ajuns Bitcoin, dar intotdeauna ne e greu sa ne imaginam viitorul.

Laszlo Hanyecz, un programator din Jacksonville, Florida, este cel care a publicat anuntul initial pe forum pe 18 mai 2010, putin peste miezul noptii:

“O sa platesc 10.000 Bitcoin pentru cateva pizza…poate 2 mari pentru a imi ramane si pentru urmatoarea zi. Puteti sa faceti pizza singuri si sa mi-o aduceti acasa sau sa o comandati pentru mine de la cineva care face livrari, dar scopul meu este sa primesc mancare in schimbul Bitcoin[...]”

Așa a aratat inceputul primei tranzactii financiare cu Bitcoin, pornind de la o discutie pe un forum, fix cum am pune noi un anunt azi pe Twitter.

Stim, stim, noi am fi procedat altfel. Si niciodata nu am fi oferit 10.000 Bitcoin pentru 2 pizza. Sau cel mai probabil, daca am fi stiut, i-am fi oferit noi omului 2 pizza, aproape instant. Ei bine, desi anuntul lui Laszlo a fost facut pe 18 mai, schimbul a fost facut abia la 4 zile distanta, pe 22 mai 2010, dupa mai multe kind reminders, iar cei 10k BTC erau estimati la 41$. Toti.

Un user pe nume BitcoinFX s-a oferit el sa ii cumpere pizza, insa nefiind din America, s-a gandit ca probabil cei de la livrari ar crede ca au fost sunati la misto. Chiar a insistat, spunand ca va cauta solutii daca Laszlo nu primeste vreo oferta. Probabil ca il bantuie povestea de atunci, pentru ca, acum un an cand am facut print-screen-ul, era online.

Pe 22 mai 2010, la ora 19:17, s-a intamplat: au fost schimbati 10.000 Bitcoin pe 2 pizza. Asa aratau, impreuna cu fiica lui Laszlo, in varsta de 1 an atunci:

De cealalta parte a tranzactiei sta Jeremy Sturdivant, un user din Anglia, care avea 19 ani la momentul respectiv. Zice ca nu i-a vazut ca pe o investitie, ci ca pe o tranzactie prin care se putea schimba ceva din viata reala cu ceva digital. Motiv pentru care, curand, i-a cheltuit pe toti pe o vacanta in State, alaturi de iubita.

Hash-ul si dovada tranzactiei aici. Cei de la CoinTelegraph au scris un articol, dupa analiza oferita de Coinfirm, despre unde au ajuns in cele din urma cei 10.000 Bitcoin. Doar 5.79%, adica 579 Bitcoin din cei 10.000 mai erau intr-o adresa. Restul sunt fie pierduti pe exchange-uri, fie imprastiati in mai multe adrese mai mici.

Dupa tranzactia initiala, pe 12 iunie, Laszlo a anuntat ca oferta e deschisa și continua, iar oricine vrea sa ii ofere 2 pizza, va primi in continuare cate 10.000 Bitcoin. In total a mancat (pizza) in acea vara de 100.000 Bitcoin. Pe 4 august „s-a inchis la pravalie”, avand in vedere cate oferte a primit si faptul ca nu mai „produce” asa multe monede zilnic. Si mai ales pentru ca 10k BTC deja valorau ~600$.

Care sunt lectiile?

Intr-un interviu pentru CoinDesk, din 2020, Laszlo spunea ca a pus suma de 10.000 de Bitcoin in anunt pentru ca era o suma de impact si chiar si-a dorit sa aiba loc tranzactia. “Era un sistem foarte interesant. Dar nimeni nu il folosea. Si daca nimeni nu il folosea, nu conta ca eu i-as fi avut pe toti.”

Cel mai probabil, nu si-a imaginat că 1 Bitcoin poate atinge valoarea pe care o are astazi. Dar de la el a pornit un tavalug. Si de la un tip care a postat un anunt mai exotic in 2010, astazi exista fonduri de pensii care cumpara acesti „internet magic money”, despre care considera ca sunt un foarte bun store of value. Sau tari care l-au declarat legal tender. Mai multe despre ce inseamna Bitcoin azi in primul articol PRO din iulie anul trecut.

Inainte sa radem sau sa ne para rau de Laszlo, raspunsul vine tot de la el. Foarte humble: spune ca desi nu are nimic de-a face cu succesul Bitcoin, se bucura totusi sa fi putut pune umarul la adoptie. Chiar daca la momentul ala, cei 10k Bitcoin au insemnat de fapt pizza gratis pentru el, omul a fost un vizionar.

Daca ai detine o bucatica dintr-un proiect experimental, la cat din acea bucatica ai renunta pentru a o ajuta sa creasca? Este fix ce fac majoritatea fondatorilor de startup-uri, care renunta la parti si actiuni din companiile pe care le infiinteaza, doar pentru a primi finantare si pentru a reusi sa creasca accelerat produse, brand-uri si companii. Pentru ca e mult mai bine sa ai 50% din ceva mare, sau 1% din ceva imens decat 100% din nimic.

Unde a ajuns Bitcoin?

Astazi, la 12 ani distanta de la prima tranzactie efectiva, cei 10.000 Bitcoin valoreaza cateva milioane de dolari. Vreo 300. De-a lungul timpului, incepand cu 2010, cei 10.000 bitcoini au valorat, aproximativ:

• 22 mai 2010 – 2 pizza (cei 10.000 BTC valorau 41$)

• 22 mai 2011 ~ 10.000 $ (primul an în care BTC a ajuns la 1$)

• 22 mai 2012 ~ 50.000 $ (Un preț mediu de 5$/BTC)

• 22 mai 2013 ~ 1.220.200 $ (ian ~ 13$, dec ~ 950$)

• 22 mai 2014 ~ 5.150.000 $ (1 BTC ~ 515$)

• 22 mai 2015 ~ 2.400.000 $ (1 BTC ~ 240$)

• 22 mai 2016 ~ 4.400.000 $ (1 BTC ~ 440$)

• 22 mai 2017 ~ 22.000.000 $ (1 BTC ~ 2.200$)

• 22 mai 2018 ~ 88.000.000 $ (1 BTC ~ 8.800$)

• 22 mai 2019 ~ 79.000.000 $ (1 BTC ~ 7.900$)

• 22 mai 2020 ~ 92.000.000 $ (1 BTC ~ 9.200$)

• 22 mai 2021 ~ 350.000.000 $ (1 BTC ~ 35.000$)

Top 3 cele mai dure corectii au fost de peste 80% de la ATH.

• 86.9%, de la 1.163$ in noiembrie 2013 la 152$ in ianuarie 2016

• 83.6%, de la 19.666$ in decembrie 2017 la 3.220$ in decembrie 2018

• 82.6%, de la 259$ in aprilie 2013 pana la 50$ 2 zile mai târziu

Oricat de usor ni se pare, cel mai greu lucru e sa HODL. Si sa acumulezi constant. Desi am mai zis, o sa tot repet(am) povestea cu DCA:

In exemplul de mai sus, pentru ca s-a tinut de un plan si in fiecare sambata timp de 3 ani a investit 50$, ajunsese sa aiba 1 BTC, investind in total cam 7800$.

Mai scria Vlad intr-unul din free newsletters: „Zilele trecute, a devenit popular pe twitter un calcul care, pus in perspectiva, e aproape halucinant. Daca ai fi cumparat in fiecare zi din ultimii 6 ani bitcoin de fix $1, astazi ai fi avut $80.000. 30 de dolari pe luna este o suma pe care aproape orice roman din mediul urban isi poate permite sa o “piarda”. In cei 6 ani, ai fi “cheltuit” approx $2200 pentru ca acum sa ai mai bine de 2 bitcoini.”

Call to action

Comunitatea Stakeborg DAO a pus la cap o provocare foarte, foarte tare. Plecand de la ideea lui Alex Cara, unul dintre ambasadori, Ralu W a preluat initiativa si a pus la bataie un plan serios la atingerea caruia putem sa punem toti umarul.

Pe scurt, provocarea suna asa: maine, duminica, pe 22 mai, avem de pus o poza pe Twitter, in care sa avem o pizza, poate sa purtam un tricou cu logo-ul Stakeborg DAO, sau un sticker lipit pe telefon ori ceva care sa duca cu gandul la Stakeborg DAO. Apoi e nevoie de tag catre @StakeborgDAO si folosirea hashtags: #BitcoinPizzaDay, #DAOs, #Bitcoin, #BTCPizzaDay. Putem iesi la o pizza cu familia, cu prietenii, la un IRLM, sau chiar putem fi creativi si sa facem una acasa, cu logo-ul Stakeborg DAO din legume. Merge folosit si avocado. Ananas sa nu fie:

Detaliile complete le gasiti pe Discord, in anuntul asta. Pe langa implicarea lui Ralu, s-au alaturat si DubluDe, Eve Grig si Ioana si avem chiar si watermarks sau logo-uri pe care le putem aplica pe poze. Cititi anuntul. Mai ales ca punem si noi la bataie 25 $STANDARD si un abonament la PRO pe 3 luni pentru postarea cu cele mai multe interactiuni pe Twitter. (Nu va sfiiti sa puneti si pe Insta sau Fb, sau unde mai stiti voi). Let’s make Bitcoin Pizza Day more famous, frens!

Pana atunci,

Ramaneti curiosi,

Endi

=================

Prin ochi institutionali

Starea pietei crypto v2022 by a16z

Saptamana aceasta echipa de la VC-ul Andreessen Horowitz (“a16z”) a lansat un raport privind starea pietei crypto (poate fi accesat de aici: link), un studiu ce va urma sa fie actualizat in fiecare an. Acesta ofera o perspectiva asupra unde suntem, ce se intampla si incotro ne indreptam in tranzitia spre urmatorul stadiu al internetului denumit si Web3.

Raportul este scris din perspectiva unui fond ce investeste in spatiu de aproape 10 ani de zile, a ridicat al treilea fond dedicat sectorului crypto de $2.2 miliarde anul trecut (+ cel de $600 milioane cu focus pe zona de crypto gaming anuntat zilele trecute + ce are capacitatea de a investi din cele 3 fonduri dedicate viitorului tehnologic ridicate in ianuarie 2022 ce totalizeaza $9 miliarde) si care are discutii cu si sprijina antreprenorii si proiectele din acest segment de atata timp. De asemenea, unul dintre fondatori, Marc Andreessen, este una dintre persoanele cheie ce au pus bazele primei iteratii ale internetului, fiind unul dintre principalii arhitecti al Mosaic si co-fondator al Netscape, doua dintre primele variante de browserului web.

Ne vom uita la o serie de observatii si concepte interesante din acest raport.

1. Ciclul “pret-inovatie” in crypto (The crypto price-innovation cycle)

Conceptul a fost introdus intr-un blog post din 2020 de Chris Dixon si Eddy Lazzarin si prezentat la crypto school-ul celor de la a16z (fig.1).

Ideea din spate are la baza un principiu simplu: faptul ca pietele sunt ciclice. In toata miscarea aparent haotica a pietei crypto, se pot observa mai multe cicluri bine definite care dau o ordine in evolutia industriei. Pretul activelor este un trigger ce trezeste interes din partea participantilor (fie ei retail, institutionali, antreprenori sau devs), acesta conduce la generarea de noi idei si experimente si finalizand cu dezvoltarea unor start-upuri, protocoale si active in spatiu. In general, pretul este un lagging indicator in piete (reactioneaza post-factum la anumite evenimente, ex. ce se contruieste de catre o companie), pe cand in crypto este un leading indicator, fiind un factor premergator partii de fundamental. Triggerul initial a fost dat probabil de entuziastii din jurul Bitcoin si a ethosului promovat de acesta.

Fig2: in primul ciclu (2009-2012) antreprenorii au realizat ca pot crea businessuri profitabile in crypto si au aparut platformele de tranzactionare, operatiunile de minerit sau portofelele digitale. Din al doilea ciclu (2012-2015) au reiesit proiecte importante precum Ethereum. Al treilea ciclu (2016-2019) a sedimentat piata crypto ca o industrie de start-upuri si a dus la aparitia unor proiecte precum Aave, Polkadot, MakerDAO, etc. Una dintre caracteristicile importante ale fiecarui ciclu este ca planteaza semintele care vor creste in urmatorul ciclu. Momentan suntem in mijlocul celui de-al patrulea ciclu inceput in 2020. S-au definitivat anumite concepte in DeFi, s-a experimentat cu NFTs, DAOs, crypto in zona de gaming, etc.

Pe tot parcursul evolutiei industriei tehnologia si proiectele/experimentele nu au incetat, chiar si in perioadele de crypto winter. Ca urmare, avem o crestere continua pe cateva metrice importante (v. graficul de mai jos). Activitatea dezvoltatorilor este masurata in numarul de repositories de pe Github, numarul de startupuri reprezinta proiectele ce au obtinut finantare si sunt luat din Pitchbook, iar Social Media Activity reprezinta numarul de commenturi de pe Twitter. Valorile reprezinta cresterile anuale compuse (ex. din 2009 si pana in 2021, piata crypto a avut o crestere anuala compusa de putin peste 270%).

2. Ethereum este cel principalul Layer 1, dar competitia se intensifica

Viitorul Web3 este multi-chain (fig.3). Dezvoltatorii care vin in spatiu au posibilitatea sa construiasca pe mai multe retele. Succesul Ethereum se bazeaza pe network effects si pe faptul ca cei mai multi dezvoltatori sunt pe aceasta retea (c.4,000 dezvoltatori activi pe luna), fiind urmat in acest clasament de Solana (1,000 dezvoltatori activi pe luna). Ethereum a urmarit istoric o descentralizare cat mai mare in dauna scalabilitatii, iar acest lucru a condus la aparitia unor retele alternative cu costuri mai mici si viteze mai mari. Solana are un numar semnificativ de adrese active (15.4 milioane) si o medie de tranzactii pe zi de 15.3 milioane in perioada cuprinsa in raport (o medie pe 30 de zile pana la 12 mai 2022).

Cat priveste cererea de includere a tranzactiilor in blockchain (cererea de block space, Fig.4), Ethereum are un avans clar si semnificativ fata de celelalte retele (desi este masurat in $ si susceptibil efectului de gas wars de pe Ethereum). La conferinta Permissionless de zilele trecute, Chris Dixon mentiona ca dezbaterile legate de block space (ca nu ar fi de ajuns pentru a sustine o activitate mare) sunt extrem de similare cu ingrijorarile din trecutul internetului cand lumea era reticenta ca se va putea construi o infrastructura care sa suporte (mare parte din) populatia globului.

3. Creatorii si artistii sunt avantajati de principiile Web3

a16z a comparat take rates (sau comisioanele pe care un intermediar/platforma precum YouTube sau Apple le “percep” pentru oferirea spatiului de desfacere pentru un serviciu sau bun) intre platformele native Web2 si challengerul din Web3 (NFT marketplace-ul OpenSea). Meta are un take rate de aproape 100% pe platformele sale (pentru postarile unui utilizator pe Facebook acesta nu primeste nimic inapoi), Apple are un take rate de ~30%, pe cand OpenSea are un take rate de 2.5% (fig.5). Start-upurile din Web3 incep sa “manance” din profiturile platformelor din Web2 si intorc o proportie mai mare a veniturilor catre creator sau artist. Sunt peste 8 milioane de artisti din lumea muzicala pe serviciile de streaming insa, mai putin de 15,000 (0.2%) castiga mai mult de $50,000 pe an - majoritatea veniturilor fiind pastrate de serviciile de streaming si de casele de discuri. Cu ajutorul NFT-urilor, artistii din aceasta industrie pot pastra peste 90% din vanzari. Profiturile mari din take rate ale platformelor actuale reprezinta oportunitatea noilor forme de content din Web3.

Fig.6 arata ca vanzarile de NFT-uri (incluzand redeventele primite de pe piata secundara / re-vanzarile) de pe OpenSea au oferit creatorilor $3.9 miliarde in 2021. Este de 4x mai mult decat Meta a acordat creatorilor pana in 2022. Ca numar absolut este mai mic decat cele $7 miliarde si $15 miliarde oferite de Spotify si Youtube, respectiv. Insa, per creator avem: $174,000 primiti per colectie in OpenSea vs. $636 per artist in Spotify si $2.47 per canal in YouTube. Bineinteles, pot fi mai multi artisti in spatele colectiilor de pe OpenSea, dar principiul nu schimba. MarketsAndMarkets mentiona intr-un raport recent ca industria de NFT-uri ar ajunge la $13.7 miliarde in 2027, iar un factor determinant al cresterii va fi dat de influencerii si artistii cunoscuti care vor intra pe acest segment. Acesti artisti au incentives puternice pentru a intra si au inceput sa intre.

Aceeasi oportunitate este vizibila si in industria jocurilor. Platformele au un take rate de aproape 100%, iar economia permite unor jucatori sa avanseze mai repede cumparand diverse itemuri sau skilluri, pe cand altii avanseaza prin munca (jucand). Economia Web3 este peer-to-peer, utilizatorii finantand prin tranzactii alti utilizatori. Spatiul de gaming reprezinta o oportunitate semnificativa: 20% din vanzarile de NFT din 2021 au inclus elemente din jocuri si 49% din activitatea portofelelor digitale crypto are legatura cu gaming.

4. Cresterea DeFi

Pe partea de DeFi, raportul evidentiaza ca o parte semnificativa din populatia lumii se afla in afara sistemului bancar actual. 1.7 miliarde de oameni nu au un cont bancar, iar dintre acestia 1 miliard au un telefon mobil si 480 milioane au acces la internet. Aceasta portiune ar putea fi deservita de o gama de servicii financiare inclusive. Spatiul DeFi a crescut de la 0 la peste $100 miliarde in mai putin de 2 ani de zile (in TVL). Cele mai adoptate servicii de DeFi in prezent sunt cele de tranzactionare pe platforme descentralizate si serviciile de imprumuturi. As adauga ca s-a experimentat in ultima perioada si cu oferirea de titluri de valoare pe blockchain (ex. obligatiunile emise de Banca Europeana de Investitii sau de corporatii precum Telefonica sau Daimler ori de actiuni de tip SAFE), tokenizarea finantarilor in domeniul imobiliarelor (ex. a creditului furnizor) ori inovatii in domeniul infrastructurii platilor (ex. Lightning Network sau JPM Coin).

5. Crypto are impact in viata reala

Raportul noteaza cateva dintre proiectele crypto care au un impact in viata reala (majoritatea fiind si in portofoliul a16z). Goldfinch ofera imprumuturi in pietele emergente. Proiectul are la activ $100 milioane de imprumuturi acordate (aprilie 2022). Spruce este o companie care isi doreste sa acorde utilizatorilor control asupra identitatilor acestora (spre deosebire de platformele traditionale unde avem incredere in Facebook sau Google ca ne vor manageria identitatile digitale). Flowcarbon foloseste tehnologia blockchain si crypto pentru a scala participarea voluntara la decarbonizarea planetei. Lista continua cu DAOs care ofera un nou mod de organizare a comunitatilor, iar Web3 creeaza cadrul ca participantii sa contribuie in acelasi timp si pentru comunitate si pentru ei.

6. Suntem inca in perioada de inceput

a16z estimeaza ca sunt intre 7 si 50 milioane de utilizatori activi de Ethereum. Intr-o paralela cu perioada de adoptie a internetului, aceasta ar pune adoptia Web3 undeva in 1995. Raportul estimeaza ca Web3 ar putea ajunge la 1 miliard de utilizatori pana in 2031 - desi mentioneaza ca este un exercitiu de forecast destul de greu si se bazeaza pe faptul ca curba adoptiei Web3 sa urmareasca curba adoptiei a internetului.

7. Ce urmeaza pentru Web3

Chris Dixon ofera la final cateva perspective asupra perioadei urmatoare:

• Infrastructura Web3 va continua sa se dezvolte, incluzand cresterea alternativelor L1 ale Ethereum si a solutiilor de scalare Layer 2.

• Onboardingul mai multor creatori in spatiul de NFTs.

• Lansarea multor jocuri bazate pe fundamentele Web3 dezvoltate de studiouri de gaming de top (Cosmin vorbeste mai mult despre acest lucru in editia in lb. engleza a TCI).

• Cum un motor de crestere al industriei poate fi reprezentat de zonele de gaming (ce mentiona si Vlad) si NFTuri. Utilizatorii care vor castiga tokens din actiuni intreprinse pe aceste segmente vor alege sa isi pastreze castigurile si folosi serviciile protocoalelor DeFi vs. bancile traditionale.

• Continuarea experimentelor in zonele de DAOs, social tokens (ex. Rally), retele sociale descentralizate (ex. Lens Protocol) Web3 media si alte segmente emergente.

Razvan

=================

The Web3 Saga: #4 DeSoc, SBTs si WOW

In articolul PRO din newsletterul #42 scriam despre DeSci, un trend emergent in Web3. A fost un subiect care v-a captivat pe destul de multi dintre voi si cu ocazia asta vreau sa va si multumesc pentru aprecieri.

Anyway, fast forward cateva scrolls pe Twitter mai tarziu si dau peste asta:

Initial, nu m-am gandit ca e ceva serios insa dupa ce l-am vazut si pe Vitalik mentionat acolo am zis ca e cazul sa arunc un ochi si low and behold cred ca am dat peste un goldmine despre care o sa se discute probabil mult timp de acum incolo si anume paper-ul ”Decentralized Society: Finding Web3’s Soul” scris de E. Glen Weyl, Puja Ohlhaver & Vitalik Buterin.

Ce este DeSoc:

In Web3 exista multe aspecte care transced lumea fizica/materiala.

Mai precis, ma refer la relatiile interumane ce se formeaza ca urmare a interactiunii in DAOs, protocols si de ce nu chiar si pe Twitter si la brandul personal pe care poti sa il creezi. Aceste interactiuni au ajuns sa lase amprente in Web3 pe care le vedem sub forma unor credentiale on-chain, NFTs, POAPS si un nou construct pe care o sa il vedem din ce in ce mai des mentionat in viitorul apropiat si despre care o sa discutam mai jos: SBTs sau soul-bound tokens.

Combinatia relatiilor interumane si a networkingului, cu aceste tooluri practice, au dat nastere conform autorilor unui noi ecosistem si unei noi societati descentralizate.

Misiunea din spatele acestei miscari este ca Web3 sa faca tranzitia spre o cale mai profunda, mai legitima & mai transformatoare si pot sa spun din start ca este o tabara in care m-as baga fara second thoughts. In prezent, interactiunea cu Web3 inca depinde de platforme centralizate, focusul fiind mai mult pe aspectele financiare decat pe consolidarea relatiilor umane.

Asta creeaza anumite dinamici complexe care au fost observate foarte timpuriu de primii dezvoltatori ai Internetului, insa pentru a fi puse in aplicare optiuni mai bune, atat oamenii cat si tehnologia trebuie sa fie pregatiti. Un echilibru fin, deoarece in mare parte din cazuri ori se misca inovatia mai repede decat pot sa tina oamenii pasul ori sunt situatii in care se nasc genii prea devreme si care nu pot sa lase o amprenta vizibila din lipsa anumitor resurse.

Web 3 might just solve this!

SBTs si World of Warcraft:

Pentru cei care asteptau cu nerabdare sa ajunga acasa dupa scoala pentru a-si aprinde PC-ul pana nu ajung parintii de la munca si cei care isi petreceau vacantele de vara prin raiduri/arene PVP impreuna cu prietenii in World of Warcraft, conceptul de soul bound token ar trebui sa sune familiar si chiar self-explanatory.

In WOW, mai precis in PVP pentru a detasa jocul de latura economica si pentru a echilibra arenele, odata ce primeai/echipai un item pentru care in unele cauzuri ajungeai sa grinduiesti ore intregi, el devenea soul-bound: adica se contopea cu avatarul tau si ca atare nu putea fi transferat sau vandut.

Acelasi principiu se aplica si la SBTs. Fun fact, Vitalik chiar a preluat conceptul din World of Warcraft si arata a genul de tip care spama/stia toate keybindurile pe de rost ca sa te distruga in PVP, lol.

Pe langa SBTs autorii, vad portofelele digitale ca pe o extensie a sufletului nostru sau ”souls”:portofele publice care detin tokeni ne-transferabili dar revocabili de catre owner. MMORPG at its finest!

Impreuna cu SBTs aceste ”suflete”/vessels practic contribuie la construirea unei alternative digitale a identitatii tale. Vorbim aici, mai precis de tokenizarea individului, unul dintre primii pasi spre construirea si adoptia ”realului” Metaverse.

Utilitatea tokenilor soul-bound este un taram vast si neexplorat mai ales ca in prezent mare parte din infrastructura necesara nu a fost construita dar daca ai putina imaginatie si viziune e clar incotro se indreapta lucrurile.

Utilitatea si flexibilitatea SBTs

Putem sa ne gandim la aceaste extensii digitale ca la un CV 100% verificabil/autentic care poate oferi pe langa status signaling, drepturi de membru in anumite comunitati, acces la anumite resurse sau evenimente, etc totul, pe baza unor credentiale on-chain. Aceste credentiale pot evidentia istoria ta ca si contributor in anumite proiecte, diversele tale competente, publicatii, lucrari de arta, totul intr-un mod transparent si liber.

Spun asta pentru ca libertarianul din mine simte cum ele se pot transforma si in ceva negativ, chiar dystopic cu valente orweliene. (must-read 1984) China pare sa fie primul stat care se indreapta intr-o directie de genul.

Ca orice tehnologie si blockchainul poate fi folosit pentru scopuri bune sau rele, dar o sa discutam mai in detaliu despre asta intr-un alt articol.

Revenind, acesti SBTs pot fi autentificati prin blockchain sau de un counterparty: de ex o universitate care emite SBTs studentilor absolventi, sau un club de footbal ce emite SBTs fanilor. Este un instrument extrem de puternic deoarece isi joaca cartile pe fondul dorintei umane de apartenenta la grup, un instinct biologic de care ne lovim zilnic.

In timp ce blockchainul ne permite sa urmarim momentul in care o anumita lucrare a fost realizata, SBT-urile ne-ar permite sa urmarim provenienta sociala, oferindu-ne un context social bogat pentru ”sufletul” care a emis lucrarea – un set de apartenente, afilieri, credentiale sau mai bine zis un bridge pentru trust.

Pe langa aceste use cases, SBTs pot fi folosite si pentru a acesa imprumuturi fara colateral, in cazul in care ”sufletul” este curat, distribuirea de airdrops si castigarea unor drepturi de vot/guvernanta in DAOs cu precizarea ca si aici se pot crea niste dinamici destul de periculoase.

Ce faci daca oferi drepturi de vot doar indivizilor care detin un anumit SBT, ei ajung sa fie majoritatea si in timp duc totul intr-o directie gresita? Nu suna foarte democratic dar in acelasi timp Socrates ura democratia, deci discutia asta ramane up for debate si de pus in practica.

Pe langa toate aceste caracteristici, SBTs ar putea fi proiectati pentru a fi ”legati de suflet” pentru o perioada de timp, pentru ca in cele din urma sa fie transformati in tokeni vestabili si transferabili. Sau de ce nu chiar opusul:sa fie initial distribuiti sub forma unor tokeni transferabili si sub conditia sa fii diamond hands pentru o perioada de timp sa se transforme in SBTs sau sa iti ofere dreptul la unul. Asta ar putea oferi drepturi de guvernanta suplimentare asupra unui protocol.

SBT-urile deschid un spatiu bogat de noi posibilitati pentru a experimenta cu mecanisme care sa maximizeze implicarea comunitatii si sa extraga cat mai multa valoare prin diverse incentives.

Ganduri de incheiere

That was a lot si sper ca informatia a fost destul de bine explicata. Pentru aprofundarea in detaliu a subiectului, va recomand sa cititi in totalitate lucrarea, are 37 de pagini si e packed cu informatii utile pe care nu le-am mentionat aici pentru a va pastra atentia distributiva.

Consider ca este momentul ideal avand in vedere sentimentul bearish din piata sa acumulam cat mai multe informatii si sa ne inarmam corespunzator pentru urmatorul bull market. SBTs pot deveni genul de lucru pe care utilizatorii Web3 ar putea in viitor sa le vaneze(cei smart o fac deja) si poate este o idee buna sa fim la curent cu tot ce misca si sa nu ne plafonam in perioade de genul pentru ca nu se stie niciodata de unde pica urmatorul big airdrop sau pe ce criterii.(asta daca nu vreti sa o faceti din alte motive mai filozofice). Pana data viitoare thx for reading si spor la research, cheers!

Bonus education:

Observe & Understand: that is my religion!

Alex ”Shinmen T”

=================================