Vezi mail-ul in browser

 The Crypto Insider #96: Din furtuna in uragan. Banii aduc fericirea

Bine ai venit la The Crypto Insider, harta completa pentru navigarea in spatiul crypto: DeFi, NFT, DAO, Analiza piata, Stiri. Alatura-te celor aproape 10.000 de cititori in aceasta calatorie si ia parte la scrierea istoriei!

Ce-i pe masa:

• Vlad scrie azi despre furtuna si uragane.

• Matei discuta de ce banii aduc fericirea.

• Tot Matei va scrie in timp ce invata el insusi despre trading, despre ce semnale ne transmite piata si ce alts acumuleaza.

The Macro

Market Update-ul e in link-ul de mai jos, dar mai intai parcurgeti, va rog, newsletterul :) https://youtu.be/xikXPJlHQz0

SA - Market Update - 31 Mai

Saptamana trecuta vorbeam despre faptul ca ridicarea "debt ceiling-ului" nu e o certitudine ci doar un eveniment cu o probabilitate foarte ridicata. In teorie, diferenta nu e mare. In investitii, adica in practica, astfel de nuante sunt adesea drumul de la profitabil la rekt. Pe fond, democratii s-au inteles cu republicanii si plafonul va fi ridicat inainte de ziua in care trezoreria americana ar ramane fara lichiditate. Intelegerea urmeaza sa ajunga in Senat unde, mai mult ca sigur, va mai urma putin balet. Orice opozitie la cele discutate de Biden cu McCarthy poate duce la decalaje si la intrarea in default; si sa nu credeti ca exista consens. Ralph Norman, republicanul care ii reprezinta pe cei din South Carolina a declarat "McCarthy has lost some trust". Un congresman si mai vocal, Scott Perry a spus punctual "I am focused on defeating this bill". Deci nu e a walk in the park ( desi i-ar prinde bine lui Biden sa fie scos la plimbare din cand in cand)... Dar sa presupunem ca lucrurile merg unse si X-day nu mai vine. What's next? Inainte de alte detalii vreau sa fie clar pentru toata lumea: afirmatia "ce se intampla cu economia SUA nu ma intereseaza/afecteaza" este naiva/falsa. Datorita (din cauza?) faptului ca dolarul este rezerva mondiala, cele mai multe tari importa de facto politica monetara americana. Si acum ca am lamurit asta, hai sa vedem ce se intampla odata ce Yellen primeste greelight-ul. Cele mai importante 3 aspecte 1. Deal-ul va avea un mix de scaderi ale costurilor si cresteri ale taxelor. 2. Treasury-ul nu poate printa bani deci mecanismul pe care il au la indemana este sa emita bonduri pe care sa le vanda in piata. Cumparatorii traditionali sunt bancile care o pot face utilizandu-si rezervele. 3. Bancile sunt in momentul de fata cu lichiditatea in piuneze. O parte din pricina celor care se duc sa isi retraga depozitele si toate din cauza quantitative tightening-ului. De altfel, asta e si motivul pentru care bancile regionale sunt pe marginea prapastiei, 4 din ele capituland deja. Hai sa vedem niste numere: Yellen planuieste sa isi ridice balanta de cash de la 50 de miliarde, pe unde e acum, pana la 600. Daca bancile isi folosesc rezervele pentru a acumula bondurile pe care Treasury-ul le emite ( exista si varianta mai putin probabila si mai dificila ca money market funds-urile sa isi foloseasca Reverse Repo (RRP) balances pentru a acumula cantitati mari de bonds), asta ar fi echivalentul mai multor cresteri consecutive ale dobanzii de referinta. Asta inseamna ceea ce banuiti deja: si mai mult stres pe bancile mici si medii care oricum gafaie cu limba de-un cot. Specialistii de la Goldman Sachs au spus recent ca in iunie si iulie, TGA rebuild ( va spun in engleza poate mai vedeti pe Twitter, dar pe scurt inseamna acea crestere de la 50 la 600 de miliarde de care vorbeam anterior) ar reduce rezervele cu 7-8%. Hai sa vedem cum ar putea pietele sa reactioneze la acest lucru: Lichiditatea G4 ( Balance sheet-ul bancilor nationale din: US, UK, Uniunea Europeana si Japonia) ar scadea cu aproximativ 5% in 2 luni. Cea mai mare scadere a lichiditatii G4 a avut loc in aprilie 2022 ( 6.6%) iar asta a declansat caderea Nasdaq cu 9% si S&P cu 8%. In acelasi rastimp, Dolarul ( DXY) s-a apreciat cu 3%. Un bitcoin valora $48.000 la 1 aprilie 2022 si $37.000 la o luna distanta, pe 1 mai.

Graficul de mai sus e inversat pt SPX si Nasdaq. Cand lichiditatea din visteria americana scade ( Axa din stanga), bursa americana creste ( cele 2 axe din dreapta), motivul fiind ca banii se cheltuie si intra in economie. Acum cand lichiditatea din visteria americana va creste foarte mult deodata…e lesne de inteles ca raportul se schimba: risk-on assets vor scadea. In plus, cu cat bancile beneficiaza de o lichiditate mai scazuta, acestea isi asuma mai putine riscuri, ceea ce inseamna si mai multa frana la creditare care deja este extrem de greu de obtinut, dupa cum am vazut in newsletterele anterioare -> Probleme de cashflow pentru business-uri. Probabil va ganditi: "Bun, dar niste vesti bune ai si tu pentru noi? Raspunsul este NU :) PCE (personal consumption expenditure) confirma faptul ca inflatia e departe de a fi pusa cu botul pe labe iar asta nu face decat sa complice si mai mult o situatie deja delicata. Pe scurt si fara cuvinte pompoase: lumea inca are bani de cheltuit.

Iar asta duce invariabil la posibilitatea ca o noua crestere a dobanzilor sa aiba loc. Va reamintesc ca dupa ultima sedinta FOMC sansele unui nou hike de 0.25% erau < 1%. Acum stam la 56%, dupa ce iesi ajunsesera la 66%.

Iar daca vi se pare ca preturile la stocks nu par sa spuna aceeasi poveste pe care eu v-am descris-o, e important sa ne dam seama ca growth-ul vine de la cateva companii de tech. Niciunde nu se vede mai bine asta decat in raportul dintre Nasdaq si Russell, indicele "economiei reale", raport care se afla la all-time high.

Da, a depasit si nivelul din 2020 cand TOTI eram baricadati in case si deveniseram niste roboteii digitali care abia descoperisera toate capacitatile companiilor de tech.

Nivelul de risc pe care investitorii si-l asuma intrand la aceste preturi este nebunesc, companiile de tech fiind cumparate la valori absolut ridicole.

Concluzii:

Lucrurile se inrautatesc iar asta confirma ca teza noastra investitionala ramane intacta. Daca pana acum pe masa erau inflatia, QT-ul si dobanzile bancare, acum mai apare o variabila: extragerea lichiditatii din sistemul bancar pentru a hrani Treasury-ul. Raspunsul risk-asset-urilor la un astfel de scenariu va fi mai violent decat in decembrie 2021 cand dobanzile erau 0% pentru ca nu va avea sens sa tii NVIDIA la un raport imens intre earnings si marketcap cand poti detine T-bills la 5.25% sau chiar mai mult si sa te uiti cu popcorn-ul in brate cum cad bancile si JPow se lupta cu his inner Volcker. Noi, cei care suntem in segmentul 20-45 de ani traim perioada cea mai fructoasa pentru a invata despre cum functioneaza lumea si economia. Ar fi pacat sa irosim invatamintele nefacand si bani :)Vlad

Banii aduc fericirea

Sistemele economice si politice au fost aproape din totdeauna competitive, nu integrative. Incercam sa-i depasim pe ceilalti (fie ca vorbim la nivel individual sau la nivel macro, intre state) ca sa ne fie mai bine. Si, odata cu inventia banilor asa cum ii stim azi, viata unora dintre noi a mai capatat un sens: obtinerea lor. Capitalismul, prin definitie, este un sistem economic si politic in care industria unei tari este controlata de entitati private cu scopul de a obtine profit. Si promisiunea pietelor libere i-a manat pe multi sa construiasca imperii: banci, companii de software, hardware, marfuri si multe altele. Pentru profit.Asa ca este natural ca in secolul 21 sa simtim mai mult ca niciodata presiunea de a face si a avea bani. Pentru noi, asta inseamna statut, lipsa grijilor cotidiene si indeplinirea dorintelor personale. Mai ales daca hobby-ul tau este golful sau barcile. Asa ca raspunsul standard pentru multi dintre noi la intrebarea “Ce te-ar face mai fericit?” se leaga de bunuri fizice (sau experiente) care… se platesc cu bani.Fericirea fiecaruia dintre noi este formata dintr-un cumul de factori personali. De pilda, pentru mine, ecuatia fericirii ar putea sa contina un program relaxat in timp ce a altei persoane ar putea lua in calcul traitul langa natura. Avem fiecare o astfel de ecuatie codata in noi, fiecare cu elementele sale si ponderile aferente. Si, pentru scopul articolului de azi, gasim un numitor comun: banii. Cercetatorii se straduiesc de mult timp sa dea de cap problemei “Cumpara banii cu adevarat fericirea?” si derivata ei, “Daca da, cata fericire?”. Si asta pentru ca raspunsul nu e simplu.In 2010, Daniel Kahneman, castigatorul premiului Nobel pentru stiinte economice, a lansat un studiu faimos despre acest subiect. Lucrarea scrisa de Kahneman & Deaton spune ca banii nu mai influenteaza fericirea odata cu trecerea unui salariu anual de $75.000 (~$100.000 ajustat pentru inflatia de astazi) si ca se creeaza un platou:

Iar motivele din spatele descoperirii sunt ca, odata ce grijile de baza (hrana, haine, adapost) sunt acoperite si exista putere de economisire pentru alte dorinte, oamenii in general nu vor deveni mult mai fericiti.Cu toate astea, studiile mai recente (2021) arata ca de fapt banii continua sa influenteze semnificativ fericirea chiar si dupa trecerea respectivei limite. Matthew Killingsworth a condus studiul care a avut peste 33.000 participanti care au fost monitorizati constant cu privire la starea lor. Graficul lui Killingsworth arata asa:

Vreau sa atrag intai atentia ca ambele grafice au axa referitoare la veniturile anuale logaritmica. Desi cresterile par uriase, fiecare dolar in plus incepe sa conteze de fapt din ce in ce mai putin pe masura ce veniturile continua sa creasca.Killingsworth masoara doua lucruri separat: satisfactia despre propria viata si cat de bine se simt participantii. Si ceea ce observa este ca odata cu trecerea pragului de $75.000, cu toate ca amandoi metricii continua sa creasca, nivelul satisfactiei ia avant si trece deasupra. Asta pentru ca high earners par sa fie mai fericiti fiindca au mai mult control asupra vietii. Practic, finantele le permit sa faca mai multe alegeri in propria viata precum oamenii cu care stau, locurile in care se duc, ce mananca samd. Autonomia care vine la pachet cu independenta financiara le permite si sa spuna “nu” unor lucruri neplacute pe care persoanele cu venituri mai mici le indura altfel precum munca in plus.Ultimul studiu este sustinut si de alte date. Spre exemplu, observam cu claritate un trend ascendent intre GDP-ul unei tari (per capita) si nivelul de satisfactie al vietii.

Dar inseamna asta ca banii garanteaza fericirea? Daca ne trebuie mai multi bani ca sa fim mai fericiti, cand ne vom opri din a alerga dupa ei? Ma intorc la ideea cu care am inceput, anume ca fericirea fiecaruia dintre noi are propriul ADN.In goana dupa bani este foarte posibil sa ne pierdem si sa ne cream mai multa nefericire prin stres, suprasolicitare si lacomie decat sa ne bucuram de sumele obtinute. De aceea trebuie sa luam in considerare aspectele personale si sa le cantarim cu prudenta, fara sa le neglijam. Pentru ca la finalul cursei este posibil sa observam ca am ramas cu nimic in afara de bani.Mai ales ca puterea umana de a se adapta la orice situatie poate face ca nivelul de fericire resimtit de o persoana care a castigat la loterie si a uneia care si-a pierdut un membru sa fie acelasi dupa suficient de mult timp. Ceea ce inseamna ca, in the long run, banii nu ne vor aduce atata fericire pe cat ne-am astepta. Fiindca totdeauna ne intoarcem la medie.Din acest motiv trebuie sa ne desenam singuri raportul dintre bani si fericire. Si sa exploram unde am fi multumiti cu nivelul atins pentru ca mai apoi sa nu intram intr-o cursa nesfarsita in care singura constanta este, ironic, nemultumirea.Matei

📈Ce-am invatat despre trading in ultima saptamana

Contrar celor scrise in newsletter-ul de luni, DXY pare sa nu considere nivelul de 105 ca fiind atat de important pe cat ma asteptam. In speta, odata cu apropierea votarii ridicarii debt ceiling-ului, avem deja inca doua retestari a rezistentei care incepe sa isi piarda din putere. Ceea ce inseamna ca avem scaderi in equities & crypto.

Ceea ce am si vazut de luni incoace: micul rally BTC care ne-a trimis in sfarsit inapoi in range-ul $27.000 - $30.000 are deocamdata o pauza publicitara. Ne-am intors la partea de jos a range-ului si speram cu sufletul la gura ca o sa tina. Altfel, putem considera intreaga miscare un squeeze. Minus points for the bulls.

Zooming in pe lower timeframe, avem un nou nivel important: $27.400. Daca urmeaza sa avem o reactia pozitiva la suport (practic acum), am vrea sa vedem ca BTC are acceptance deasupra noului nivel ca sa continuam ascensiunea spre $30.000.

Doua updates: unul pentru SOL si unul pentru APE.Am continuat sa cumpar SOL la $19.15 respectiv $20.3 ca sa completez ce nu am luat ultima oara. Still, nu am luat 100% din cat imi propuneam fiindca BTC nu ne-a convins ca va creste. Pe grafic, achizitiile arata asa:

APE, pe de alta parte, se afla intr-o situatia urata. Este sub fostul suport de la $3.2 si pare ca se indreapta spre $2.9. Incepe sa se afle intr-un teritoriu de interes pentru long term holding pentru mine si pentru stack-uri mai mari, cu atat mai mult cu cat staking-ul este inca juicy. Si APE este cam singura mea expunere pe piata de NFTs, so there’s that.

Newsletter-ul de azi a fost... 🚀🚀🚀🚀🚀 BLANA!  🚀🚀🚀 PUTETI MAI MULT 🚀 DE CACAO, IMI VREAU TIMPUL INAPOI

Disclaimer: Tot ceea ce scriem in newsletter este o radiografie a industriei asa cum o vedem noi, prin prisma informatiilor care sunt publice. Nu suntem in masura sa dam sfaturi investitionale nimanui, prin urmare ceea ce faci cu propriul capital este o decizie personala.Alatura-te altor 10000+ de pasionati si tine-ne aproape!