• CATS
  • Posts
  • FREE! The Crypto Insider PRO #57: Mesaj important: In cele mai intunecate vremuri ne ticluim macro traiectoria vietii

FREE! The Crypto Insider PRO #57: Mesaj important: In cele mai intunecate vremuri ne ticluim macro traiectoria vietii

FREE! The Crypto Insider PRO #57: Mesaj important: In cele mai intunecate vremuri ne ticluim macro traiectoria vietii

Disclaimer: Tot ceea ce scriem in newsletterul “The Crypto Insider PRO” e o radiografie a industriei asa cum o vedem noi, prin prisma informatiilor care sunt publice pentru toata lumea. Nu suntem in masura sa dam sfaturi investitionale nimanui, prin urmare ceea ce faceti cu propriul capital este o decizie personala.

Inainte de toate, un aspect tehnic: pentru ca e-mailul e destul de lung, Google il va taia si va afisa un mesaj pe care trebuie sa dati click pentru a vedea tot e-mailul intr-o noua fereastra.

Joi am avut un nou Crypto After Dark. Am vorbit despre bula imobiliara din Romania, dar si din lume. Am pus cap la cap informatiile pentru a intelege ce inseamna o posibila spargere a acestor bule pentru economiile personale ale fiecaruia, dar si pentru piata crypto. 

 

Like, Subscribe, share, all the good stuff e mega-apreciat! 

In newsletterul de azi: 

Stiu ca de obicei numerele rotunde le facem free pentru toata lumea, dar pe fondul vremurilor tulburi, cred ca e important ca mesajul acestui newsletter sa ajunga la cat mai multi oameni. Kindly share it cu cineva care ar putea gasi gandurile noastre utile! 

Subscribe pentru varianta PRO to support our efforts:

Vlad aduce in discutie motivele de pesimism din prezent ca argument pentru optimism pe termen lung. 

Endi aduce in prim plan primul marketplace descentralizat de NFTs.

Razvan diseaca activitatea pe piata de M&A din crypto si situatia pe plan macro.

Matei analizeaza yield-ul sustenabil prin GMX si Trader Joe.

The Macro

Bula imobiliara despre care am vorbit in ultimul LIVE e doar o parte a povestii macro si la fel ca multe alte elemente din acest puzzle imens e consecinta anumitor lucruri din trecut si cauza altora ce vor veni in curand. Inainte de a ajunge la ultimele caderi din crypto si de ce sunt optimist, vreau sa va atrag atentie asupra paritatii EUR/USD care testeaza din nou 1.00 intr-un macro downtrend ca dateaza din 2008. Pe scurt, dolarul a devenit constant mai puternic vs euro. 

Asta spuneam in ultimul newsletter: 

IMPORTANT: Orice crypto rally sustinut pe fondul unui dolar aflat pe trend ascendent, nu are din perspectiva mea mari sanse de reusita. 

Realitaty check-ul a venit repede. Graficele sunt weekly: 

Stiti deja ca in ultimele 2 luni, de cand cresterea dobanzilor pentru stabilizarea inflatiei a inceput sa puna presiune pe economia Statelor Unite, corelatia dintre puterea dolarului si piata crypto a fost inversa. Pe ultimele 30 de zile, BTC are o corelatie de -0.67 iar pietele traditionale ( S&P sau Nasdaq) in jur de -0.20. Ceea ce confirma teoria de la sfarsitul live-ului in care accentuam ideea ca risk-on assets au mai multa nevoie ( decat pietele traditionale) de liquidity expansion ca sa aiba fuel pentru bull runs. 

Dar cred ca exista multe motive sa fim optimisti pentru perioada urmatoare. Daca facem un pas in spate, oportunitatile serioase sunt in fata noastra. E doar putina ceata. Va spun cateva din gandurile mele: 

Nu stiu daca sunteti constienti, dar cand istoricii se vor uita la ultimii 3 ani vor concluziona ca au fost EXTREM de grei si le vor gasi si un nume pentru a le fi usor de rememorat caracteristicile. 

Dupa haosul 2008-2011, in lume a inceput o perioada de prosperitate fara precedent. Priviti graficul de la NASDAQ care seamana cu un altcoin bine backuit de venture capital: 

Cine a cumparat indicele Nasdaq in mijlocul furtunii, cam ceea ce ne asteapta pe noi, a avut 15x+ mai putin de 10 ani. 

Pandemia a fost un black swan care a resetat in primul rand mentalitati si suflete. Scriam pe la mijlocul lui 2020 ca pentru cei de varsta noastra impactul cel mai pervers al COVID va fi depresia colectiva post-event. Fiind tineri, sansele matematice sa murim erau infime. E statistica. Sansele ca traitul cu frica in oase sa ne dea la psihic nu mai tine de tinerete.

Traim intr-o perioada in care depresia loveste indiferent de varsta iar relaxarea/superficialitatea cu care lumea isi trateaza in prezent locul de munca ( pentru ca sunt job-uri pe toate strazile) va conduce la adancirea crizei economice. Firmele vor fi prinse cu o productivitate extrem de scazuta si profituri incapabile sa sustina pe toti angajatii -> valurile de concendieri vor fi mari si dese. Reality-check pentru cativa. Accentuarea depresiei/anxietatii pentru altii.  

Razboiul din Ucraina este prima conflagratie de anvergura din Europa in ultimii 75 de ani. Pare ca armele trimise de americani contrabalanseaza raportul de forte, dar Putin nu se va putea intoarce invins din periplul ucrainean. Daca nu se intampla vrem tampenie la Zaporije unde exista cea mai mare centrala nucleara din Europa, problemele cu pretul la energie vor fi indeajuns pentru a contribui la angoasa sociala. Practic, ne-am putea trezi cu oameni care nu doar ca nu mai au job-uri, dar si trebuie sa plateasca nu doar rate duble fata de anul precdent, dar si facturi ridicol de mari. 

Inflatia si recesiunea plus reglarea supply chainurilor sunt probleme ce trebuiesc rezolvate on the go. Politicienii au fost groaznici in a face asta.  Am tot vorbit despre posibilul lor impact, cert este ca nu fac decat sa contribuie la un perfect storm. 

Realitatea este ca exista PUTINE lucruri care sa nu se fi intamplat la nivel macro in ultimii 3 ani. Dar, chiar si asa, am ramas pe baricade, nu? Memoria selectiva si pendulul care trebuie sa mearga ulterior si in directia opusa lucreaza pentru noi :) sau…simplu spus, dupa ploaie vine soare iar noi oamenii avem o capacitate de rebound incredibila. Important e sa ne cumparam cele trebuincioase pentru anotimpul cald atunci cand sunt ieftine. 

Multi oameni vor suferi in urmatoarele 12-18 luni. Asta e adevarul pe care din pacate niciunul din noi nu il poate schimba. Si atunci nu ne ramane decat sa ne concentram pe ceea ce putem influenta: propria abordare a unor astfel de moments in time. Exista puncte de cotitura in viata oricui isi doreste sa aiba un trai mai bun, sa progreseze. Crizele majore sunt intotdeauna dramele unora si oportunitatile altora fara a fi un joc cu suma zero. Nu trebuie sa va simtiti prost pentru ca va doriti pentru voi si pentru familia voastra sa cadeti in picioare. Iar sa fiti investitori smart si educati ca sa capitalizati sangele care va curge din toate directiile e un mod de a o face.  

Va veni o noua decada foarte buna pentru omenire. Ca vom suferi un an, poate doi, conteaza mai putin daca suntem pregatiti. In cele mai intunecate vremuri ne ticluim macro traiectoria vietii. 

You got this! WAGMI.  

LFG!

V

P.S. 200 MA pe Weekly e la $23.000, daca inchidem duminica sub acest pret probabilitatea sa testam zona de sub $20.000 creste semnificativ. Acolo va fi un text bun ca sa vedem cum se tin alts-urile vs BTC. Incepand chiar cu ETH.

==========

NFTs x DeFi = Sudoswap 

In 2020 am avut DeFi Summer, in 2021 am vorbit de NFT Summer si in 2022 ne asteptam sa vedem DAO Summer. Dar, daca tot a venit crypto winter, poate ca e momentul sa vedem unul dintre primele produse care inglobeaza atat DeFi cat si NFTs. 

Tot feed-ul de pe Twitter duce catre Sudoswap. Asta inseamna ca e un moment bun sa intelegem ce reprezinta si de ce a prins tractiune. 

Sudoswap e deja cunoscut drept Uniswap-ul NFT-urilor. Primul marketplace descentralizat, dedicat NFT-urilor. Sudoswap introduce modelul AMM (Automated Market Maker), in ecosistemul NFTs. Permite vanzarea NFT-urilor folosind pool-uri de lichiditate (cei de la Cryptomatics au un video explicativ foarte bun aici). Fix la fel ca in cazul $STANDARD.

De ce a prins tractiune? 

In comparatie cu Coinbase NFT Marketplace (despre care nu a mai auzit nimeni nimic), la Sudoswap se pare ca au fost rezolvate direct cateva dintre bataile de cap clasice. 3 dintre cele mai des intalnite:

  • NFT-urile nu sunt deloc lichide. Singura modalitate pentru a le putea vinde e sa gasesti pe cineva dispus sa cumpere fix NFT-ul tau.

  • Centralizarea existenta in randul marketplace-urilor cunoscute, precum OpenSea sau LooksRare. Acolo toate orderele sunt intr-o baza de date centralizata.

  • Fiecare listare trebuie facuta/ajustata manual. Pentru ca nu ai posibilitatea de a selecta (in mod automat), ca pretul de listare al NFT-urilor pe care le ai listate deja sa creasca, daca gradual apar din ce in ce mai multi buyeri si FP-ul colectiei creste.

In cazul Sudoswap, fiecare om primeste sansa de a deveni propriul marketplace. Si:

  • Exista posibilitatea de a vinde direct un NFT folosind un pool de lichiditate. Nu mai e nevoie sa astepti un cumparator;

  • Totul este inregistrat on-chain, pe blockchain;

  • Fiecare user isi poate crea propriul pool de lichiditate (exista peste 15k pools pana acum).

Sa vedem cum functioneaza:

Ai 3 posibilitati:

  • Alegi sa cumperi un NFT;

  • Alegi sa vinzi un NFT;

  • Le poti face pe amandoua si poti sa castigi venituri suplimentare din fee-urile de trading.

In functie de alegerea facuta sunt 4 pasi care trebuiesc indepliniti, corect, pentru a crea un pool de lichiditate. E important sa o facem ca la carte pentru ca, fiind smart contract executa fix ce ii cerem noi. 

Poti alege, de exemplu, sa vinzi 4 NFT-uri din colectia Mfers. Selectezi sa il vinzi pe primul cu 2 ETH, iar apoi alegi sa adaugi 0.1 ETH in plus pentru fiecare dintre urmatorii Mfers. Numarul 2 se va vinde cu 2.1 ETH, numarul 3 cu 2.2 ETH, samd. 

  • Poti schimba orice asset cu orice alt asset. Un token ERC20/720/1155 pentru un altul din categoria ERC20/720/1155;

  • Toate smart contracts sunt optimizate pentru gas;

  • Iar faptul ca nu parasesc niciodata wallet-ul in care se afla, inainte de schimbul propriu zis, reprezinta un mare, mare plus.

Pentru toate detaliile despre modul in care functioneaza stabilirea unui pool de lichiditate pe Sudoswap, las aici un video explicativ de la Defiant, care fix subiectul asta il adreseaza.

Ce e cert pana acum, e ca in ultimele zece zile au crescut enorm volumele (din mai multe perspective) de pe Sudoswap:

Statistici interesante:

  • Peste 20 milioane $ volum in ultimele 6 saptamani(volum organic);

  • 10k traderi;

  • 1000 ETH volum zilnic;

  • 66k NFT-uri schimbate;

  • Mai multe aici;

  • In ultima saptamana, volumele pe Sudoswap au reprezentat mai mult de 10% din volumele de pe OpenSea. That’s big, big!

  • Pentru mai multe cifre, recomand aceste doua grafice: Primul aici, urmatorul aici

Toate schimbarile la nivel de contract se regasesc explicate aici. E mai simplu decat pare. Dar, (probabil) unul dintre cele mai importante lucruri se refera la fee-urile care sunt de doar 0.5%, prin comparatie cu 2.5% la OpenSea sau 2% la LooksRare. Fee-uri care merg catre cei care ofera lichiditate. Iar cel mai controversat subiect e dat de lipsa royalties, considerate cumva coloana vertebrala a intreg ecosistemului NFTs. Spun controversat, pentru ca, dincolo de securitatea oferita de blockchain, royalties reprezinta una dintre cele mai mari promisiuni pentru creatori si artisti in special. 

Impreuna cu NFT lending, sunt sanse mari sa asistam la o schimbare de paradigma si la o crestere exponentiala in directia asta. E devreme sa spunem daca va fi sau nu asa. Insa ce e foarte relevant, e ca se confirma din nou ca cel mai bine se construieste in bear. Asa ies la suprafata proiectele serioase. Pentru ca printre tot zgomotul ne e mai usor sa identificam ce e pe bune, mai ales cand se vede mult mai clar ce prinde tractiune in mod (mai) organic. 

Sudoswap, toti ochii pe tine! Abia asteptam sa vedem incotro te duci!

Pana atunci,

Ramaneti curiosi, 

Endi

=================

Prin ochi Institutionali

Despre M&A si situatia la nivel macro

In editia aceasta de PRO vom vorbi despre activitatea pe piata de fuziuni si achizitii (Mergers and Acquisitions / M&A) din crypto si blockchain, un overview pe planul macro si cateva detalii pe care personal le urmaresc.

Activitatea M&A pe primul semestru din 2022

Activitatea pe piata de M&A din crypto si blockchain pe H1 din 2022 a depasit cifrele pe anul trecut insa, este prevazuta o scadere a numarului si volumului tranzactionat pe a doua jumatate a anului tinand cont de situatia macro determinata de politicile restrictive / de constrangere a activitatii economice / anti-inflationiste urmate de principalele banci centrale ale lumii. Datele sunt extrase din rapoartele Architect Partners, o firma specializata pe M&A pe spatiul crypto, si The Block.

De ce este important sa urmarim activitatea pe piata de M&A si cu ce ne ajuta o activitate in crestere? 

Aminteam in nr 11 al newsletterului PRO cateva aspecte importante odata cu fuziunea Polygon / Hermez Network. Aspecte ce tin de avantajele ce o astfel de tranzactie le ofera atat cumparatorului (acces la tehnologie, know-how, extinderea si integrarea unui segment sau verticala importanta, continuarea sau impulsionarea cresterii si a profitabilitatii, etc), cat si vanzatorului (fonduri primite pentru dezvoltare si pentru atingerea unui target mai repede, know-how tehnic / de management / operational, etc.). Monitorizarea periodica a pietei de M&A ne poate pune la curent cu ce segmente sunt cautate in industrie, unde doresc companiile sa se extinda, ce companii au o situatie financiara potenta si isi doresc o crestere mai accentuata ori cum pivoteaza anumite companii pentru a isi schimba narativa si evaluarea.

Din primul tabel de mai jos observam ca cele mai atractive segmente pe piata de M&A sunt platformele de tranzactionare, cele de investitii, payments, aplicatii de jocuri si aplicatii pentru intreprinderi. Se observa o crestere sustinuta in ponderea din volumul total al ultimelor doua categorii pe H1 2022. 

Un alt set de date interesant este reprezentat in tabelul imediat urmator. Observam o activitate in crestere a companiilor din spatiul traditional (Bridge = care vin din spatiul traditional). 49% din activitatea de M&A pe H1 2022 a fost sustinuta de acest tip de companii si este de asteptat ca ponderea lor sa creasca. Acest lucru poate indica un grad mai mare de acceptare sau o “curiozitate” mai mare in a implementa solutiile crypto si blockchain in activitatile proprii ale companiilor din mediul traditional.

Mai jos avem o impartire pe categorii oferita de The Block (tranzactiile si modul de a le segmenta pot diferi usor intre cele doua surse, depinzand de baza de date folosita). Se poate observa cum sectorul de NFTs/gaming a fost cel mai activ pe Q2-2022, urmat de companii ce ofera data analytics si enterprise solutions, in timp ce pe Q1-2022, cea mai mare activitate de M&A s-a concentrat pe sectorul de data analytics.

Unii dintre cei mai mari actori pe piata de M&A sunt bancile de investitii (Goldman Sachs, JPMorgan, Morgan Stanley, Citi, etc.). Acestia intermediaza tranzactiile, se ocupa de contactarea investitorilor, de finantarile necesare, de evaluare ori de promovarea tranzactiei. Previzionez ca odata cu intrarea acestora treptata in spatiu (a.k.a. cu formarea unor echipe dedicate pentru acest spatiu si nu lucrand cu sub-echipe din sectorul tech) atunci piata va fi mult, mult mai activa. Momentan sunt semne ca acesta este drumul care va fi urmat: Moelis si-a creat propria echipa de curand. Idem pe partea companiilor ce ofera consultanta juridica: observam cum Kirkland & Ellis (colos pe piata de M&A) este listat drept consultant cam in toate cazurile de insolventa ale platformelor de crypto lending (Celsius, Voyager, Babel Finance).

Despre situatia la nivel macro

O interpretare mai dovish a discursului lui Powell impreuna cu scaderea coeficientului agregat de inflatie pe SUA au condus pietele spre a astepta o pivotare spre poltici monetare acomodative (ex. estomparea cresterii dobanzii de referinta) timpurie din partea FED-ului. O serie de evenimente ulterioare au determinat o modificare a asteptarilor din piata. 

Astfel, minutele sedintei FED din iulie publicate miercuri impreuna cu discursurile presedintilor votanti ai filialelor FED au diminuat din avantul si exuberanta din piata. Acestea au avut impregnat un ton mai hawkish, de continuare a ciclului de cresteri a dobanzii de referinta in niveluri considerate a fi restrictive (care afecteaza cresterea economica), care cumulate cu un raport pe vanzarile retail in crestere (excluzand auto si costurile cu benzina) si o piata a muncii in continuare tight, au determinat o modificare a asteptarilor din piata privind cresterile de dobanda viitoare si cat de lung va fi ciclul actual de rate hikes. Urmarea s-a vazut in bondurile americane care au crescut atat pe 2 ani (sensibile la rata dobanzilor), dar si cele pe 10 ani (sensibile la nivelul pe termen lung al inflatiei si al cresterii economice), randamentul ultimelor ducandu-se spre 3% (+20bps in ultima saptamana). Cresterea pe DXY a avut loc in tandem, avand in vedere diferenta de politica monetara dintre FED si BCE si situatia economica din UE. Odata cu cresterea randamentelor pe 10 ani a avut loc un re-pricing al activelor riscante, resimtit in special de actiunile din zona tech si BTC/crypto.

Jerome Powell este asteptat la simpozionul Jackson Hole de saptamana urmatoare (va vorbi pe 26 August) unde va prezenta planurile FED privind politica monetara. Raportul pe inflatie venit pe luna Iulie (inflatia in scadere, sub asteptarile pietei, de 8.5%) este singular momentan, iar pentru o pivotare FED o sa aiba nevoie de o serie mai mare de astfel de scaderi. Pe de alta parte, core inflation (nivelul preturilor excluzand elementele volatile precum alimentele si costurile legate de energie) este in continuare la un nivel ridicat - aproape de 6% crestere fata de anul trecut. De precizat este ca misiunea FED este de a diminua cresterea, nu nivelul absolut al preturilor (ne putem intalni in lunile urmatoare cu situatia cand avem un efect de baza, iar inflatia agregata va scadea din cauza acestui lucru). Un exemplu departe de a fi perfect a circulat pe internet in ultimele zile. Daca o persoane ajunge la o greutate de 88kg dupa o crestere de 10% de la 80kg, nu se va urmari ca aceasta sa ajunga spre 80kg inapoi. Ci doar cresterea in greutate sa fie diminuata intr-un range de 2-2.5%.

Reamintesc ca prin cresterea dobanzii de referinta, FED afecteaza in mod direct partea de cerere. Dobanda de referinta (federal funds rate) reprezinta dobanda la care se imprumuta bancile pe un interval super mic de timp (peste noapte) - intervalul mic determina si gradul scazut de risc. In functie de aceasta dobanda, bancile seteaza mai departe nivelul dobanzilor pe care il cer consumatorilor, de exemplu. Daca nivelul dobanzii de referinta creste atunci si banca va creste dobanda la creditele consumatorilor, diminuand apetitul acestora pentru credite, scazand cererea venita dinspre ei de bunuri si servicii care are un efect rostogolitor asupra activitatii firmelor.

FED se afla intre ciocan si nicovala in acest moment al ciclului de cresteri. Situatia neplacuta consta in posibilitatea ca FED sa opreasca cresterile de dobanda prea devreme din cauza semnelor unei scaderi economice, iar acest lucru sa determine o re-accelerare a activitatilor economice si sa se ajunga la o situatie de inflatie persistenta si asteptari inflationiste ridicate care ar forta FED sa ridice si mai mult dobanzile. Asteptarile inflationiste sunt un element important pentru ca determina nivelul salariilor (ex. un angajat va cere un salariu mai mare daca se asteapta ca preturile sa continue sa creasca in viitor) si al preturilor din economie. Aceste asteptari pot ajunge sa se materializeze in inflatie. 

Un alt element de urmarit din Septembrie este cresterea ratei de reducere a detinerilor de active din vistieria FED (quantitative tightening). Reamintim ca pentru a stimula economiile in conditiile in care ai o rata a dobanzii de referinta aproape de 0% / zero lower bound (ai putine variante de scazut dobanda cand aceasta e la 0%. ECB a putut sa duca rata depozitelor sub 0%), bancile centrale au urmat o politica de quantitative easing prin care au cumparat active din piata (obligatiuni guvernamentale si obligatiuni acoperite de credite ipotecare in cazul FED) pentru a diminua randamentele acestora (cerere crescuta pe acestea -> pret in crestere -> randament in scadere daca platesti mai mult pe un activ) si a mari lichiditatea din piata. Un randament redus pe obligatiuni determina, printre altele, (1) un re-pricing in sens pozitiv al activelor din piata si (2) o cautare a unui randament mai mare pe alte active, stimuland cererea in toate sectoarele. Reducerea detinerilor de active se poate realiza in doua moduri: (1) pasiv (cel mai intalnit) prin care banca centrala nu urmareste sa reinvesteasca sumele din obligatiunile ajunse la maturitate si (2) activ prin care banca centrala vinde in piata obligatiuni. FED urmeaza prima cale (momentan). Din Septembrie va spori limitele obligatiunilor pe care le va lasa sa “runoff” / expire: $60 miliarde in obligatiuni guvernamentale si $35 miliarde in obligatiuni acoperite de credite imobiliare. 

Este destul de probabil sa nu se ajunga la acest nivel avand in vedere ca obligatiunile legate de credite ipotecare ajung la maturitate in momente variate, fiind influentate de cati oameni isi platesc anticipat creditele. Avand in vedere ca dobanzile au crescut, conditiile de refinantare s-au inasprit, iar oamenii nu isi mai schimba casele asa des, aceste lucruri ar determina variatii ale nivelului de obligatiuni care ajung la maturitate lunar - Bloomberg anticipeaza undeva la $20 miliarde per luna. Impactul celor $60 miliarde in obligatiuni guvernamentale ramane de vazut. Pe de o parte avem unul dintre cei mai mari cumparatori din piata (FED) care se retrage din activitate, lasand un gol de cerere si un supply mai mare. Pe de alta parte, (1) acest lucru poate fi priced-in pentru ca a fost comunicat din timp prin forward guidance de c. 6 luni (insa, este destul de greu de anticipat efectul si reactia pietei) si (2) avand in vedere ca de ex. salariile au crescut, acestea au generat venituri fiscale din taxe mai mari pentru guvern si au diminuat astfel nevoia de a isi refinanta deficitul bugetar prin emiterea de obligatiuni. Chiar la inceput de August, Trezoreria din SUA a declarat ca va scadea nivelul de emisiuni din urmatoarele luni.

Pe langa datele si rapoartele pe care ar fi necesar sa le urmarim (inflatie, situatia pe piata muncii, DXY, randamentele obligatiunilor de stat, etc.) urmaresc de o vreme si situatia creditelor consumatorilor si situatia pe piata bondurilor / obligatiunilor companiilor (reminiscente a situatiei din marea criza financiara din 2007-08). Prima indica situatia financiara a celui mai mare motor al consumului care reprezinta si ponderea cea mai mare din PIB (cam 70%), iar celelalte reprezinta increderea oferita de piete si investitori catre diferitele companii din piata. O crestere a randamentelor cerute de investitori poate duce la un blocaj / incapacitate de finantare si plata a companiilor. Ne vom uita astazi peste primul set de date. O analiza completa aici si raportul aici

Totalul datoriilor pe care persoanele fizice le au a crescut in Q2 2022 cu $312 miliarde (2% fata de Q1), ajungand la $16.15 trilioane si se afla la $2 trilioane fata de finalul lui 2019, inainte de inceputul pandemiei.

Cresterea pe fiecare segment reflecta creditele in crestere datorate inflatiei. Efectele inflatiei sunt vizibile si in balanta cardurilor de credit. Acestea au crescut cu $46 miliarde in Q2, cea mai mare crestere din 1999, reflectand partial inflatia din preturile bunurilor si serviciilor. In cadrul rezultatelor trimestriale, Bank of America preciza aici ca balanta finantarilor din cardurile de credit este inca sub nivelul vazut in 2019.

Desi balanta totala a creditelor este in crestere, aceasta este detinuta in proportii ridicate de catre persoane fizice cu un credit score ridicat - care au un grad mare de probabilitate sa le plateasca / sa nu default. Acest lucru il vedem in graficul de mai jos si pe totalul de credite imobiliare, dar si pe cel excluzand imobiliarele: 

Graficul de mai jos ne arata o crestere usoara a creditelor a caror intarziere de plata a depasit 30 de zile. Acestea sunt inca la un nivel istoric scazut, aratand ca cresterea salariilor impreuna cu calitatea (credit score) celor care au facut imprumuturi si rezervele adunate in decursul pandemiei inca sustin un comportament de consum adecvat.

Razvan

=================

“Real” DeFi yields

DeFi Summer si 2021 ne-au obisnuit cu yield-uri uriase, de ordinul sutelor, miilor sau zecilor de mii APY (looking at you, OHM forks season). In extazul mijlocului bullmarket-ului, putini au observat lipsa de sustenabilitate din spatele acestor mecanici inflationiste si practic oriunde depuneai tokeni ajungeai sa fii in profit din ziua intai. Liquidity pools, staking rebased, all the ponzinomics. 

Dar aceste yield-uri sunt mereu platite in tokenii nativi platformei, mecanica de tokenomics care permite scoaterea in piata a unui numar foarte mare de tokeni care atrage prin dobanda mare insa care e paguboasa prin faptul ca toata lumea vinde instant reward-urile, dobanda fiind asa de mare. In unele cazuri reward-ul era asa de mare in $ in primele zile incat primii care intrau in pool-urile de lichiditate isi faceau banii inapoi in cateva zile. 

Insa 5000% APR nu a fost si n-o sa fie sustenabil. Numerele ridicate sunt in general folosite pentru atragerea lichiditatii pe un protocol nou insa, dupa cum am observat in urma rotirilor in sezonul L1s, ea nu este asa de sticky. Ceea ce inseamna ca pe masura ce yield-urile scad, lichiditatea va fi profitat de punctele inalte si va migra la urmatorul proiect care ofera oportunitati asemanatoare. Dupa scaderea pietei, DeFi a fost printre primele victime (si cel mai mult afectate) iar scaderile de TVL au fost semnificative. Activitatea onchain a scazut iar lumea s-a refugiat in bluechips ale industriei, iesind din detinerile de tokeni inflationisti. Cand tokenul e -93%, 5000% nu mai suna asa de bine. Mai ales daca esti supus la IL.

Asa ca pentru cei dintre voi care cautati o sursa mai “sigura” sau un reward mai stabil din partea DeFi, e posibil sa avem…

O noua narativa in DeFi?

Domeniul finantelor este obsedat de cashflow, acesta fiind important pentru continuarea operatiunilor unei firme/unui proiect. Un CF pozitiv inseamna (deseori) o companie sanatoasa, care isi poate manageria intrarile vs iesirile de bani incat sa supravietuiasca si sa ramana la final cu surplus (atat timp cat net income este si el pozitiv).

Asadar, in urma ponzinomics-urilor de anul trecut, unii investitori cauta acum proiecte care sa le ofere o fundatie mai stabila si motive mai bune de investit, proiecte care genereaza un asa-numit venit “real” si il impart cu utilizatorii platformei, printr-un token. Sigur ai auzit de modelul acesta.

In articolul asta imi indrept atentia nu spre proiecte care iti permit sa pui la staking moneda proprie ca sa primesti in schimb mai mult din aceeasi moneda ci sa obtii un venit “stabil”/”sigur”, sub forma de stablecoins sau ETH. Venitul impartit de catre platforma vine adesea din urma swap-urilor de pe DEX.

Trader Joe

Avalanche este, ca revenue generat de blockchain, al 5-lea iar Trader Joe este cel mai mare DEX de pe Avalanche, urmat indeaproape de Platypus Finance. De la primele luni ale anului acesta, proiectul si-a schimbat tokenomics-ul token-ului $JOE si ofera acum 3 variante pe care le poti primi dupa punerea la staking:

  • $veJOE, pentru cresterea rewards-urilor din LPs & putere de guvernanta in viitor

  • $rJOE, pentru participarea in proiectele de la launchpad

  • $sJOE, folosit pentru rewards in stablecoin-ul USDC

In cazul nostru, $sJOE este tokenul de interes fiindca primim prin el stables. Exista un fee de depozitare de 1% si, dupa ce avem sJOE la staking, incepem sa acumulam rewards. Odata la cateva zile, platforma colecteaza reward-urile din pools (0.05% din fiecare swap este folosit pentru cumpararea unui stablecoin care este ulterior dat stakerilor).

In prezent, APR-ul este de 18% pe ultimele 7 zile. Forecast-ul oferit de ei este unul mare si e bazat pe veniturile colectate in ultimele 7 zile, ceea ce insa nu garanteaza ca asa va si fi. Istoric, in functie de activitatile de pe DEX, APR-ul a fost peste 10% in medie… uneori depasind-o cu bine.

Mai jos avem un grafic cu venitul pe care protocoalele similare il aduc utilizatorilor. Linia albastra este Trader Joe, in timp ce cea galbena este GMX (despre care vorbim imediat) iar cea mov este Balancer. In prezent, Trader Joe aduce un venit de $50-60k zilnic supply-side si este intrecut de GMX.

La partea Price to Earnings (P/E ratio) care ne spune despre valoarea proiectului in raport cu veniturile obtinute de protocol, Trader Joe se afla la 45.1. In general, un PE mai mic este un lucru mai bun fiindca arata ca pretul token-ului este jos relativ la castigurile protocolului.

Price to Sales (P/S ratio) care ne spune despre valoarea proiectului in raport cu veniturile totale (incluzand cele care se duc catre utilizatori, supply-side revenue) este la 7.5. Aceeasi poveste se aplica si aici.

GMX

Fata de Avalanche, Arbitrum se afla in in aproximativ aceeasi zona cand vine vorba de venitul retelei. Iar GMX se intinde atat pe Avalanche, cat si pe Arbitrum, unde e cel mai mare dapp ca TVL. De data asta, fee-urile vin de la traderii care inchid/deschid pozitii cu pana la 30x leverage si de la fee-urile de imprumutat.

Mai jos ofer un punct de vedere simplificat intrucat mecanismele platformei sunt mai complexe, motiv pentru care va sfatuiesc sa verificati documentele proiectului ca sa aveti imaginea completa.

GMX este un DEX de spot si derivative care are 2 tokeni:

  • $GLP, format dintr-un cos de tokeni din top si 30% stables, practic un pariu pe intreaga piata crypto (pe conducatorii ei). Stakerii de GLP obtin 70% din venitul protocolului in reteaua pe care se afla (Arbitrum SAU Avalanche)

  • $GMX, token-ul protocolului efectiv care este mai dependent de succesul platformei. Stakerii obtin 30% din venitul protocolului in ambele retele (Arbitrum SI Avalanche)

In functie de reteaua de pe care folosim GMX, reward-urile vor fi date in ETH sau in WAVAX. In prezent, APR-urile sunt in jur de ~20% pentru Arbitrum si intre 21-24% pentru Avalanche. 

Pentru $GMX, P/E ratio este la 24.7x (mai mic decat la $JOE) iar P/S este 7.4x (la fel ca la $JOE).

Deci

GMX si Trader Joe nu sunt singurele platforme de tipul lor insa sunt cu siguranta printre cele mai mari. Exista cu siguranta un segment de investitori care isi doresc yield-uri provenite din surse sustenabile (swap-uri si trading fees) platite in tokeni de incredere, motiv pentru care sunt entuziasmat pentru protocoalele de tipul acesta.

Cred ca lipsa de sustenabilitate in tokenomics-urile cu care ne-am deprins anul trecut beneficiaza in mod direct de experimente precum $JOE care a facut schimbarea anul acesta, experimente care ne pot spune mai mult despre tipul utilizatorilor DeFi si care reusesc sa fie appropriate si pentru segmentul mai conservator, nu doar degen al spatiului. Riscul principal al proiectelor de acest tip este acela ca sunt dependente de activitate din piata: in timpul bear market-urilor, cand activitatea este scazuta, si reward-urile vor fi mai mici deoarece nu vor exista la fel de multi traderi care sa genereze fees.

In ultima vreme am observat mai multe proiecte care se gandesc sa acumuleze mai multa valoare directa in jurul token-ului lor, precum Uniswap cu pornirea taxelor (mai bine zis redirectionarea unei parti catre protocol sau catre detinatorii de UNI) si Aave cu GHO. Cred ca intr-o mare de protocoale cu little to no utility around their token in afara de guvernanta protocolului, acest pas ar putea fi unul in directia cea buna pentru descoperirea mai multor alternative. Si separarea graului de neghina in unele cazuri.

Matei

Reply

or to participate.